Poezie
Unde-s, Doamne?
eu, cea plina de viata...
1 min lectură·
Mediu
as manca o banana
dar mi-e lene s-o scot
e in punga ei pe fundul plasei
cat efort cata miscare s-o culeg de-acolo
moartea mi s-a cuibarit in madulare
desi sanatoasa
stau inmarmurita de frica neantului
trupul meu isi refuza placeri
de dragul nemiscarii
de lehamitea vietii
aducatoare de moarte
citesc proza de luana
cu cadavre de oameni obisnuiti
cu sange
cu bombe
orbul zice
\"Multumesc tie doamne ca-s orb\"
mie mi s-a cuibarit moartea in cosul pieptului
in stanga
paralizata
doar ochii mi se misca pe randuri
doar degetele aleg alta pagina
\"Doamne, ai mila de mine!\"
044.091
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Chereches Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Chereches Maria. “Unde-s, Doamne?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chereches-maria/poezie/164274/unde-s-doamneComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Maria, daca lasi moartea sa te paralizeze apoi nu-i dai decit un scop de-a ne paralzia pe toti.Ferice de noi ca sintem uneori orbi, de-un fel sau altul.Poezia e frumoasa, stii, cu cit vedem mai mult inyelegem mai mult.Vreau o poezie despre viata.te rog.
0
\"trupul meu isi refuza placeri
de dragul nemiscarii\"
aici am gasit eu tot talcul, mi-a placut de la cap la coada.
0
AP
Mi-a placut. Mai ales:as manca o banana
dar mi-e lene s-o scot
e in punga ei pe fundul plasei
cat efort cata miscare s-o culeg de-acolo
moartea mi s-a cuibarit in madulare
desi sanatoasa
stau inmarmurita de frica neantului
trupul meu isi refuza placeri
de dragul nemiscarii
de lehamitea vietii
aducatoare de moarte.
Viata aducatoare de moarte... Cata ironie! Ca si cum ar aduce o ploaie binefacatoare. Apoi, orbul care multumeste Domnului ca e orb. I-am regasit pe toti si pe mine laolalta cu ei. Orbul care-i multumeste domnului ca e orb tocmai pentru ca e orb. Asta e o formula extraordinar de reusita.
Nici Zenon nu ar fi putut crea un paradox mai concis si mai sugestiv ca acesta. Din toata inima, H.P.
dar mi-e lene s-o scot
e in punga ei pe fundul plasei
cat efort cata miscare s-o culeg de-acolo
moartea mi s-a cuibarit in madulare
desi sanatoasa
stau inmarmurita de frica neantului
trupul meu isi refuza placeri
de dragul nemiscarii
de lehamitea vietii
aducatoare de moarte.
Viata aducatoare de moarte... Cata ironie! Ca si cum ar aduce o ploaie binefacatoare. Apoi, orbul care multumeste Domnului ca e orb. I-am regasit pe toti si pe mine laolalta cu ei. Orbul care-i multumeste domnului ca e orb tocmai pentru ca e orb. Asta e o formula extraordinar de reusita.
Nici Zenon nu ar fi putut crea un paradox mai concis si mai sugestiv ca acesta. Din toata inima, H.P.
0
mi-a placut poezia asta a ta, maria. e simpla, frumoasa si lasa urme.
0
