"Au murit toate..." – 20734 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
Alexandru Grigore
S-a nascut la 1 septembrie 1941, in comuna Filfani, Arges. A absolvit liceul in 1957, la Pitesti, iar Facultatea de filologie in 1965, la Universitatea din Bucuresti. Si-a facut debutul in presa la 14 septembrie 1968, in revista „Luceafarul”. A colaborat la mai toate publicatiile culturale ale vremii: „Viata romaneasca”, „Luceafarul”, „Romania literara” etc. A tradus din literatura rusa si sovietica poeme de Evtusenko, Majakovski, Block. Au scris despre el: Laurentiu Ulici, Dan Laurentiu, Horia Badescu, Al. Condeescu, Mircea Scarlat, Lucia Fenesan s.a. A murit la 30 iunie 1981, in Bucuresti. Volume publicate: „Tagade” (1970), „Ceremoniile” (1978) „La marginea imparatiei” (1984, postum). "Moartea unui poet Un rebel incorigibil. O minte ascutita si un simt poetic deosebit, dublate de o cultura de invidiat. Cand l-am cunoscut, in 1978, tocmai isi finisa volumul care avea sa apara in acelasi an. Era in clinciuri mari cu cenzura editurii Cartea Romaneasca.„Uite, batrane, chestia asta li se...
1 poezii, 0 proze
Hector Hugh Munro
Saki (1870-1916) este pseudonimul lui Hector Hugh Munro Scotianul Hector Hugh Munro si-a publicat articolele si povestirile sub pseudonimul Saki, inspirat poate de paharnicul lui Omar Kayyam. Considerat un maestru al prozei scurte, deseori comparat cu O. Henri si Dorothy Parker, Saki a fost un critic al epocii eduardiene , de cele mai multe ori intr-un stil macabru si crud. A fost crescut de matusile lui, care nu de multe ori au folosit si metode mai dure de a-l educa; sursa de inspiratie pentru personajele lui de mai tarziu.. A fost politist, jurnalist la Westminster Gazette, Daily Express, Bystander, Morning Post si Outlook, corespondent al ziarului Morning Post in Balcani iar, la izbucnirea primului razboi mondial, s-a inrolat in armata cu toate ca depasise varsta. Desi de multe ori ranit si inapt sa lupte s-a incapatanat sa ramana pe front unde a si murit impuscat. Se spune ca ultimele lui cuvinte au fost : \"Put that damned cigarette out!\" Dupa moartea lui, sora sa i-a distrus...
1 poezii, 0 proze
Albert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
George Sand
5 juin 1804 : mariage à Paris de Maurice Dupin et de Sophie Delaborde. Le 1er juillet naissance d’Amantine, Aurore, Lucile Dupin, leur fille, qui deviendra George Sand. Sa famille paternelle appartient à la grande bourgeoisie cultivée, et par sa grand-mère elle descend du maréchal Maurice de Saxe, allié par sa nièce Marie Josèphe, dauphine de France, à la famille royale. Sa famille maternelle au contraire appartient au petit peuple de Paris mais George Sand ne reniera jamais aucune de ses origines, où elle puise une expérience multiple et originale. 1808 : Maurice Dupin, lieutenant-colonel aide de camp du prince Murat, accompagne son chef en Espagne. Au mois d’avril, sa femme et sa fille le rejoignent. Le 12 juin, naissance d’Auguste Dupin à Madrid. Fin juillet, toute la famille arrive à Nohant, chez la mère de Maurice Dupin. Le 8 septembre, mort d’Auguste. Le 16 septembre, Maurice Dupin se tue en tombant de cheval. Après bien des discussions, Sophie Dupin abandonne la garde de sa...
1 poezii, 0 proze
Dan Popescu
Că și-așa mi-au murit lăudătorii. Mă bătea gândul (dar, incet, ca să nu mă doară) să imi scriu bibliografia în versuri ca să fiu fixamente pe profilul site-ului, nu numai al meu. Până va începe să mă doară loviturile aplicate de gând, mă limitez la a-mi aștepta inspirația - se oferă cineva??? :))
5 poezii, 0 proze
Johann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...
262 poezii, 0 proze
george dolphy olteanu
Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...
1 poezii, 0 proze
Liviu Nanu
Colaborări cu versuri şi proză la revistele: „Literatorul”, „Transilvania”, „Feed Back”, „Litere”, „Viaţa militară”, „Atitudini”, „Symposion”, „Ziua literară”, „Euromuseum”, „Singur”, „Oglinda literară”, „Banat”, „Citadela”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Cetatea culturală”, „Dor de dor”, „Caiete Silvane”, „Sud”, „Placebo”, „Caligraf”, „Meandre”, „Contrasens”, „Argeş” – octombrie 2014, „Teleormanul cultural”, dar şi la revistele: „Atheneum” (Canada), „Conexiuni” (New York - U.S.A.), „Reflexe” (Schwerin - Germania), Thymes- Timișoara, „Cuvânt românesc” - Madrid. Cărţi publicate Versuri: Îndemn la nesupunere , Apăsaţi tasta any , Vești din Utopia ; Dinozaurii au murit de plictiseală Proză: Cîrciuma lui Bicuţă şi alte povestiri , proză, Editura Brumar, Timişoara, 2008; Cîrciuma lui Bicuţă , vol. 2, proză, Editura A.T.U., Sibiu, 2011; Ziua p(r)ostului , proză, Editura Grinta, 2018. Prezent în antologiile: Virtualia - versuri, Editura Pim, Iaşi, 2003, 2004, 2005, 2007, 2008;...
698 poezii, 0 proze
Mares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
Au murit toate...
de Simona El Magdoub
Cer portocaliu. Lumini cutremurătoare Îndesate în ceață. Și un suflet ce zace În propriile jurmăminte moarte. Au murit în timp... Au murit toate... Da, nemișcarea a cuprins sângele Prin care curgea...
acolo au crescut albăstrele
de Cristina-Monica Moldoveanu
este atât de proaspăt sub pânza cortului meu lipită peste nări și buze aproape că simt prin nervura firului de iarbă toți bobii grei de rouă din zece mii și una dimineți atât de frumos încât am uitat...
Murire
de Oana Tudor
Au murit toate saruturile! In fata acestuia, pe care il neg si-l doresc totodata, toate par istorii de vise si amagiri pentru varsta dintai. Au murit toate extazurile! In fata acestuia, pe care il...
suferință
de Laura Danaila
în acea zi au murit toate păsările cerului străfulgerate de loviturile nemiloase ale unor șoimi cutezători ce descoperiseră praștia, zăceau însîngerate pe trotuar, cu gâturile sucite și nu mai...
maledetta primavera
de Cristina-Monica Moldoveanu
se făcea că mi-au murit toate bocitoarele și ce fusesem în răstimp că la soare se puteau uita dar pe mine mă ocoleau șomoiog de vise fără căpătâi că mai bine nu se prefăceau toate în spuma mării că...
ce păcat
de Cristian Munteanu
mame tați copii frați surori unchi nepoți veri au murit toate subspeciile umane în ziua în care un fulg căzut pe nas te transforma în unicorn au lăsat gloanțele să rătăcească prin ele să-și găsească...
Speranțele nu mor
de Silviu Somesanu
Au scăpat din mâini frânghia dreptății aleargă toți după foloase, e o teamă care naște înfrigurare. Cineva mi-a spus că așa a fost dintotdeauna, nu-mi vine să aud, cum am ajuns până astăzi? Nu cred...
pentru că timpul și-a mâncat gleznele, elena
de Alexandru Gheție
dar n-am apucat să te duc la oradea nici timp nu mai e de atunci au murit toate bunicii s-au întors în sine crișul s-a înfiorat de atâta apă de atâta curgere și s-a repezit prin fântâni și-a făcut...
o masă plină de umplute cu
de Arin Donciu
și iată-mă ajuns la dracu-n praznic. pe drum mi-au murit toate mamele înainte să apuc să le explic că mie nu-mi plac măslinele și că-mi doresc o petrecere surpriză de ziua mea. n-am apucat să-nvăț...
iubire
de Alexandru Dan-Alexandru
picăturile pe obrazul tău nins cu inimi se desprindeau născătoare în sufletul meu rătăcit printre sahare cu ele focul dincolo de cer soare buzele unei dimineți transparente dacă ai fi frunză aș înota...
