Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Apele veșniciei"20038 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
CA

Chirica Andreea

AutorAtelier

Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .

1 poezii, 0 proze

Florin MARKSTEINERFM

Florin MARKSTEINER

AutorAtelier

Un muritor ce a vrut a trece prin lumea asta pe apele line ale poeziei insa a intlnit uraganul prostiei in cale si viata sa zace acum pe fundul oceanului plin de manuscrise netiparite!

4 poezii, 0 proze

Nicoleta StefanNS

Nicoleta Stefan

AutorAtelier

Priviţi cum clipele se lasă pescuite din apele irisului meu, cum zâmbetul se înmoaie în tristeţe și lăsaţi-mă să plâng pentru voi. Căci cine poate plânge mai bine ca purtătorul tălpii de piatră? Rănit, trupul s-a reîntors la ferestre de iunie să primească floarea de tei.

6 poezii, 0 proze

Darjan TantaDT

Darjan Tanta

AutorAtelier

Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.

75 poezii, 0 proze

Ardelean AlexandraAA

Ardelean Alexandra

AutorAtelier

Incerc sa ma descriu cautand in adancul sufletului,dar gasesc doar mici urme de amintiri si picuri de gheata cristalizati.Ochii mei se afunda in apele verzi,iar parul meu luceste distinctiv in razele soarelui acum intunecat.Cine sunt eu? Asta nu voi stii niciodata.

4 poezii, 0 proze

ioana  bolbaIB

ioana bolba

AutorAtelier

biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com

142 poezii, 0 proze

Nistor IulianNI

Nistor Iulian

AutorAtelier

BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...

80 poezii, 0 proze

Ilie ConstantinIC

Ilie Constantin

AutorClasic

Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...

6 poezii, 0 proze

slavu dianaSD

slavu diana

AutorAtelier

.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț

90 poezii, 0 proze

Marincat  AlexandraMA

Marincat Alexandra

AutorAtelier

timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...

8 poezii, 0 proze

Apele veșniciei

de Ghit Eugen

Apele veșniciei Inundă pământul, Dintre păpădii Morții ies la plimbare, Unul cate unul. Pasarea mitică se ridica Din piept prin barba mea Si n-o sa zic nimica Dacă se face stea. Pe drumul vieții mele...

PoezieAtelier

Acolo

de Stanica Ilie Viorel

apele iubesc pământul atât de mult încât își rup din trup brațe să-l îmbrățișeze luna își uită pudoarea și dezbrăcată se scaldă în apele domoale sălciile alină jocul iubirii dezmierdând cu licori de...

Atelier

augustine

de Macovei Costel

luând bucăți din valea veșniciei omul e hulpav, nesătul, avar, despărțind nedespărțitul și uită că oricât ar strânge, nu poate lua nimic dincolo dar cu toate acestea el nu se poate stăpâni mai fură...

PoezieAtelier

1

de dumitrescu cristiana

Tu sunet mut ma chemi acum spre tine Desert intins ma inec in apele tale line Inima-mi se sparge de lespezile-ti reci Iar sufletul mi se evapora in atmosfera ta otravitoare Sageata imi strapunge...

PoezieAtelier

Cu ploaia pe umeri înroșesc timpul

de Maria Elena Chindea

dezleg graiul munților scheletul meu încheagă duhul din apele începutului epiderma țipă pe tăișul conștiinței roșul pe care l-am pulsat doar în tăișuri își desface blândețea nuanțelor în miezul...

PoezieAtelier

Fluidul Gândului

de Sorana Petrescu Felicia

Să mă trimită departe, să mă scufunde adânc în apele uitarii, Să mă pună-n lanțuri, să mă golească pe deplin de mine. Visate, plâng cântările apelor, curgând într-nsele, Minunile curcubeului îmi...

PoezieAtelier

Dorul neîmpăcat cu umbra lui

de Silviu Somesanu

Când lucrezi cu sufletul, sculptezi în zăpadă, sună ceasul veșniciei topirea în lucruri, moartea strălucește mai tare decât dragostea timpul se scurge încet, apropiații trec prin tine nevăzuți...

PoezieAtelier

Pastorală

de Nicolae N.Negulescu

Fratelui fără de pereche Sorin Popescu. Și-a făcut Sorin cuib copiilor între scoarțele salcîmilor mușcate de vînt la Bulzești în pieptul dealului unde se-nnoadă apele cerului cînd vin pe furiș să...

PoezieAtelier

Ofrandă

de Simion Cozmescu

Îmi place nesiguranța ta vocea ta care se ascunde sau apare corabie în cețuri etravă și visare la porturile realității (aud pâlpâirea pânzelor și huruitul lanțului pe cabestan apoi plescăitul unei...

PoezieAtelier

Reflexia dansului celest

de Maria Elena Chindea

în frac de sărbătoare celebrez majoratul cuvântului întind portative celeste sub piele ochi strălucitori trasează drumuri de voluptate candidă în artere doi greieri își dispută supremația stelară...

PoezieAtelier