Poezie
Apele veșniciei
1 min lectură·
Mediu
Apele veșniciei
Inundă pământul,
Dintre păpădii
Morții ies la plimbare,
Unul cate unul.
Pasarea mitică se ridica
Din piept prin barba mea
Si n-o sa zic nimica
Dacă se face stea.
Pe drumul vieții mele
Se lasă noaptea dulce
Prin colbul ros de patimi
Lumina Ta mă duce.
Sunt frunzele uscate
Iar pielea mea-i zbârcită
Si pieptul meu adună
Lumina Ta sfințită.
002.248
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ghit Eugen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ghit Eugen. “Apele veșniciei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ghit-eugen/poezie/138190/apele-vesnicieiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.