"Apele nopții" – 20038 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
FMFlorin MARKSTEINER
Un muritor ce a vrut a trece prin lumea asta pe apele line ale poeziei insa a intlnit uraganul prostiei in cale si viata sa zace acum pe fundul oceanului plin de manuscrise netiparite!
4 poezii, 0 proze
NSNicoleta Stefan
Priviţi cum clipele se lasă pescuite din apele irisului meu, cum zâmbetul se înmoaie în tristeţe și lăsaţi-mă să plâng pentru voi. Căci cine poate plânge mai bine ca purtătorul tălpii de piatră? Rănit, trupul s-a reîntors la ferestre de iunie să primească floarea de tei.
6 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
AAArdelean Alexandra
Incerc sa ma descriu cautand in adancul sufletului,dar gasesc doar mici urme de amintiri si picuri de gheata cristalizati.Ochii mei se afunda in apele verzi,iar parul meu luceste distinctiv in razele soarelui acum intunecat.Cine sunt eu? Asta nu voi stii niciodata.
4 poezii, 0 proze
IBioana bolba
biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com
142 poezii, 0 proze
NINistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
ICIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
MAMarincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
Apele nopții
de Silviu Somesanu
Avea drumul pe urmele oaselor de sare semne punând asfințitului apele nopții. Însingurarea se furișa în vânătorii de comori scormonind în cenușa necropolelor, pietrele se obișnuiseră să nu vorbească...
Appasionato
de Angi Cristea
ore ca niște pești obtuzi respiră sub apele nopții zilele câmpiei fâlfâie într-un lan solitar/ limpede este doar întunericul agățat de ultimul far sub cupola lumii dinlăuntrul meu mâini mute...
Þipăt prevestitor
de Silviu Somesanu
Vântul fluieră prin oasele nopții la marginea prăpastiei până întunericul îl prinde cu mâța-n sac, nu poate pătrunde până-n adâncul ei unde râul își vede de treburi grăbit spre câmpiile soarelui....
Ardere de tot
de Grig Salvan
clipele arzînd în mine mă-nving și lacrima cade pe mîna fierbinte m-ajută apele nopții să-mi sting incendiul din suflet și din cuvinte... o rană mi-e lutul și pasăre spin sub valul de clipe ce-mi...
Vând insomnii şi turnuri de ploaie...
de Camelia Oprița
Geometria Despărțirii (Camelia Oprița) Noaptea trecută, luna era o corabie de hârtie Năruită de apele nopții pe un vârf de munte, Artistă solitară ce sfida gravitația și știa Să vorbească pe...
Peisaj de verde stins
de Marius Marian Șolea
Peisaj de verde stins Tu în galben, eu în negru – printre genele vremii o singură pată de toamnă lungită pe o palmă în parc. plin de inimi și de păreri despre lume, se duce să se spele cerul în apele...
Cu toate verbele în luptă
de Silviu Somesanu
Când nedreptatea trece pe stradă liber ca păsările sunt, să plec sau să rămân, aștept să se limpezească apele nopții. Printr-o sită cu ochiuri mici și fără gene lungi se filtrează întunericul, lumina...
Satul meu
de Silviu Somesanu
Nopțile albe, satul coboară în genunchi de pe deal. Stelele se joacă deasupra viilor și luna însetată de întuneric, sus pe creasta pădurii de stejari luminează vesel turla bisericii. Pomii înfloriți,...
Mă întreb dacă eu am visat visul meu
de Ana Urma
Uneori visele vin și rămân desene pe cuburi, cu tentă oranj, răsturnate în somn la ultima cântare a cocoșilor note grave compun simfonii pe coarde de luth printre țurțuri năvoade deșiră albastrul...
Rememorare
de Silviu Somesanu
Pe vremuri aveai ochi de pisică, cădeai în mine prin întuneric de-a dreptul și fără de alt sprijin urcai prin suflet, îmi umpleai toate golurile cu mângâieri înfrățindu-ne cu iubirea. Mai târziu ai...