"Adusta mismidad" – 2078 rezultate
0.01 secundeMeilisearchWalt Whitman
Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane). Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario's Shore)”, „Rimele și versificatorii pier... America își va justifica existența, dați-i timp...” Walter Whitman s-a născut pe...
53 poezii, 0 proze
Aurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
Alusta
de Parfenie Iliieas
Intorc privirile-n trecut... In adancimea anilor... Si rascolesc cu maini de lut... Prin brazdele taranilor... Eu rascolesc cu maini de lut... Cu inima de piatra... Prin sange Lacrimi ce-au cazut La...
zeiță adusă ofrandă zeului
de Vasile Munteanu
fiul lumii polare mă știu de copil miros a jivină cu blana prea albă ochii-mii de culori ale gheții poartă câinii tăcerii în salbă în lumea vânturilor de cremene înălțimi au numai banchizele agile...
Stea adusă de vânt
de Ana Blandiana
De la început ai fost adusă de vânt Ca o sămânță. Am și glumit: \"Cine-a mai văzut Stea adusă de vânt?\" Dar mai târziu, Când mi te-ai așezat pe frunte Și-ai început să-ncolțești Am înțeles că ești o...
Un sfat pentru Alexia adultă
de florin iordache
Un sfat pentru Alexia adultă Copilo, acesta-i un divin miracol Când frunzele renasc din muguri E primul fascinant spectacol De când pe lumea asta gânguri... Vei mai vedea castanii înfloriți Cu...
dor...
de mircea lacatus
adastă mamă către mine-un gând icoana ta-i cu mine în suflare și când mi-e dor și când voiesc să plâng îngenunchez la chipul dumitale ce mult aș vrea să mă mai cerți c-am spart un blid c-am rupt o...
Nealegere
de Ana Blandiana
Adusă la marea judecată Care se termină prin trimiterea pe pământ, Eu, găsită nevinovată, Am primit dreptul Să mă aleg pe mine. Dar nu bărbat, și nu femeie, Și nici un animal n-am vrut să fiu, Și...
un poem găsit din întâmplare
de eugen pohontu
adăsta pe margine de caldarâm, cuvintele împrăștiate totul dezordonat ca și iubitul lor nocturn, poet/ nu se potriveau nici timpului descris, niciunde acum le mătur harnic înnegrind fărașul de iluzii...
Vămile
de Mihai Sava
Adastă o clipită, Bună damă Îți ține frâiele mai strâns, la zmeie Căci azi trecut-am de întâia vamă Cu trenul personal Coasă-femeie Îți mai rămân vreo câteva hotare Câteva halte cu tocite Lespezi...
pana
de Alexandru Corneliu ENEA
Adusă de vânt, mi-a intrat pe fereastră o pană albă. Cadou de la un înger ? Pierdută de un porumbel, sau ...? Desigur, are o poveste pe care nu o voi ști, pentru că am lipsit la cursurile de citit...
BUFNITA SI PRIVIGHETOAREA
de dumitru cioaca-genuneanu
Bufnita adusa in starea De pura nervozitate Ascultind privighetoarea Trilurile cum le scoate Hotari ca este cazul La vecina cintatoare Sa isi descarce necazul Si sa puna si o intrebare : \"Pentru...
Ruga pentru destin II
de Teodor Tudor Topan
Mai adastă-ne, o, Doamne, o rugare, ceru-i plin de stele și senin, dar o rugă pentru o iertare mai primește-o, Doamne, că ne prea pruncim. Ne rugăm în ceasul de amurg, că ni-i datina din moși lăsată,...
alibi
de matei ghigiu
cineva ajusta umbrele (o pasăre luminoasă trecea prin pământ) de la o vreme iubita mea învățase să necheze îmi fornăia pe umăr cu o patimă nemaibănuită mă devora nemaiștiind cum să mă apere de toată...
Revelație
de florian abel
Deși părea din occident adusă, Constat, făcând o scurtă analiză, Că-n România criza e produsă De-ncrâncenata luptă anticriză.
poveste
de ștefan ciobanu
iat-o adusă lângă trezirea mea prin reflexiile a milioane și milioane de oglinzi plantate de-a lungul liniilor de tren de-ar spune ăștia la știri imediat după sinuciderea din dragoste ca este în...
în ochii păsării paradisului pierdut
de Virgil Titarenco
pe marginea trupului meu adastă picături de flacără sînge volatil în oase urme de dinți și cătușe cuvinte de magi pe alocuri apoi adevărul scopit mă privește din jilț rînjind neodihna plumbului topit...
Fă-mă, Doamne, critic literar
de Carmen Andreea Anghelina
O problemă adusă cu insistență în discuție de membrii Agoniei, este problema comentariilor pe text. Așa că, m-am gândit, dragi agoniști începători, să vă dau câteva sfaturi, căci și mie mi-au fost...
Limite incendiare
de Ioana Geacăr
O relație umană adusă în absolut întreține atmosfera incendiară a micului roman “Ochi albaștri, părul negru” de Marguerite Duras. Prezență remarcabilă în cinematografia și literatura franceză,...
Despre har
de Ion Bogdan Stefanescu
Despre har Adastă cocorii peste brațele mele luminate de zăpadă Prin ochii lor innourati mă îndepărtez cu pași de călugăr adulmecând smirna zorilor Aripile albe ca niște mantii de cruciați călare mă...
