Poezie
Vămile
1 min lectură·
Mediu
Adastă o clipită,
Bună damă
Îți ține frâiele mai strâns, la zmeie
Căci azi trecut-am de întâia vamă
Cu trenul personal
Coasă-femeie
Îți mai rămân vreo câteva hotare
Câteva halte cu tocite
Lespezi
Prin vestiare reci, fără pudoare
Tu pieile de șarpe
Să îmi lepezi
Ne-om întâlni în ziua patruzeci
În pumni cu spartele oglinzi
Vârâți ca-n saci,
În trupuri seci
Vei încerca iertări să-mi vinzi
Prea ieftină, sosită cam târziu
În van vei încerca să-ți mulgi
Din sfârcul pieptului ierniu
Vreun fir de lapte flasc,
În dungi
Se spune că pe-acolo nu-i comerț
La băcănii, prin ceruri, bate vântul
Nu-i rost de cumpărat,
Și nu e preț
Pe limba mea de clopot
Iau cuvântul.
022.883
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Sava
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Sava. “Vămile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-sava-0043565/poezie/14101981/vamileComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ești un fel de barometru. Ghicesc cum porți un soi de capsulă aneroidă, undeva, plasată între minte și suflet, cablată la un ac fin și-un cadran. Un mecanism cu precizie germană, al cărui algoritm logic este scris nu în cod-mașină ci sub forma unui haiku. Și care amendează anomaliile păstrând detașarea, aprinzând un led roșu, fără zgomot inutil... Mulțumesc, a câta oară?!, pentru punctul de echilibru oferit constant "i"-urilor mele văduve.
0

alegerea antagonistei nu este in mod gratuit...
O noua saptamana frumoasa!
Joana