Căutare

Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...

17 poezii, 0 proze

Simone Weil

Simone Weil (3 februarie, 1909, Paris, Franța – 24 august, 1943, Ashford, Marea Britanie) a fost o scriitoare franceză, pasionată de filozofie și de mistică creștină. Simone Weil s-a născut la Paris în anul 1909 dintr-o familie de intelectuali evrei din clasa medie. A studiat la Liceul Henry al IV-lea, unde l-a avut ca profesor pe Alain Emile Chartier. Și-a continuat studiile între anii 1928-1931 la Ecolé Normale Superieure din Sorbona, unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga (a lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault), ca, mai târziu, să se apropie de mistica creștină, fără a deveni însă o creștină "de drept".Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați."Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvâșesc păcatul invidiei“, avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice. A...

2 poezii, 0 proze

Dinu Flămând

Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist și jurnalist francez, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat in diverse redacții de ziare si reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cartii pentru ca a refuzat sa participe la acțiunea de epurare ideologica a cărților (a făcut o prezentare favorabilă volumului de poezii Marea conjugare de Nina Cassian.[1] În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, in presa scrisă și in emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește de atunci în...

18 poezii, 0 proze

Teodor Murășanu

Teodor Murășanu (n. 19 iulie 1891 Câmpia Turzii - d. 2 septembrie 1966), profesor de liceu și scriitor român. Biografie Teodor Murășanu s-a născut din părinți țărani. Urmează liceul la Blaj (între 1904-1912), studiază Teologia, Filologia și Filozofia la Budapesta (1912-1916), apoi își continuă studiile de Filologie și Filozofie la Universitatea din Cluj (1918-1919). În anul 1919 este numit profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” din Turda (azi Colegiul Național Mihai Viteazul), unde desfășoară o strălucită activitate. Se remarcă și prin activitatea sa în cadrul societății de lectură „Titu Maiorescu“. A debutat în anul 1906 cu poezia “Pastel”, tipărită în revista săptămânală “Unirea” din Blaj. A colaborat la diferite publicații, mai ales cu poezii, atât înaintea, cât și după Marea Unire din 1918. După 1918 a redactat la Turda, cu unele intermitențe, săptămânalul “Turda” (sau “Arieșul”), iar între 1933-1943 prestigioasa revistă “Pagini literare”, la care au...

1 poezii, 0 proze

Emil Vora

Poetul Emil Vora ( Maroiu ) s-a născut la 14 septembrie 1906 la Meriș-Broșteni, Județul Mehedinți și a murit la 17 martie 1979 la București. A studiat la Liceul „Traian” și Școala Superioară de Comerț din Turnu Severin. În anul 1929 se stabilește în București și lucrează ca funcționar la Ministerul de Finanțe între anii 1930 - 1935. În anul 1934 a absolvit Academia de Înalte Studii din București. Colaborează la revistele „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Luceafărul”, „Provincia” (severineană), „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” etc. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din aprilie 1946. A obținut premiul Academiei Române în sesiunea iunie 1945 pentru volumul „Înalte vânturi” (1943). Volume de versuri: - Floare amară - 1936 - Fântânile tăcerii - 1940 - Cartea plecărilor - 1941 - Înalte vânturi - 1943 - Poarta destinului - 1969 - Nestinsa uimire - 1974 - Marea curgere - 1981

2 poezii, 0 proze

Anton Cehov

Anton Pavlovici Cehov (în rusă: Анто́н Па́влович Че́хов, (n. 29 ianuarie S.V. 17 ianuarie 1860, d. 15 iulie S.V. 2 iulie 1904) a fost un prozator și dramaturg rus. Cehov s-a născut la Taganrog, un oraș de la Marea Azov. Între 1867 și 1879, face studii primare și secundare în orașul natal. Frecventează teatrul și conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditații. În 1879, începe studii de medicină la Moscova și-și ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultății în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă, publică proză, lucrând și la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populația. În timpul voiajului...

5 poezii, 0 proze

vilciuc iancu

oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.

1 poezii, 0 proze

Gusa Monica Elena

M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?

16 poezii, 0 proze

Petrescu Andreea-Ioana

M-am nascut intr-un oras superb, parte din mandria nationala. Am trait printre romani si asta ma bucura. Fericirea mi-am gasit-o, mi-am pierdut-o si mi-am regasit-o aici. Am avut parte de un invatator care si-a iubit elevii ca pe copiii lui; ne-a oferit totul si i-am dat totul. Domnului Brebenea Ion, ("domnu`" nostru), ii purtam si ii vom purta mereu, noi, elevii dansului, un mare respect, admiratie si-l vom indragi pentru totdeauna. Toti profesorii m-au marcat profund si merita fiecare in parte aprecierea mea si nu numai. (Domnul Margalina, Domnul Giurgiu etc.) Am absolvit Colegiul National "Alexandru Lahovari", printre oameni mari de viitor, sub indrumarea unor oameni de seama, dintre care tin sa mentionez numele domnilor profesori Mihail Voiculescu, Dusceac Radu, Ion Diaconescu si doamnelor profesoare Manuela Ioachim si Maria Bratu. In prezent studiez la Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, Universitatea "Babes-Bolyai", sectia Engleza-Japoneza. Marea mea pasiune este limba engleza,...

34 poezii, 0 proze

Mărgea între mărgele

de Ștefan-Adrian Bărbulescu

„ Și mort să fii, din veac în veac; Și nimenea să nu te știe; Și la durerea-ți să-i cauți leac; Și totuși să exiști - ce nebunie! Și singur să trăiești o viață lung-amară; Și singur să te zbați,...

la fel

de ioana negoescu

azi dimineață m-am uitat pe fereastră. nu ploua nu ningea fericirea era cât era. m-am aplecat să-mi ridic moralul. dar nu am simțit nimic. receptorii durerii înghețaseră peste noapte. mama călca...

Atelier

Degetelor un refren

de Florin Andor

nu putea adormi între noapte și ziua freziilor destrăma ploaia în frâie nărăvașe călăreții apuneau cu mâinile goale de cuvinte rugăciunea și paznicul comorii în acel crepuscul plâns în alb negru cu...

întâlnire

de Daniela Luminita Teleoaca

timpul se deșira îl vedeam cum cade mărgele firave sub dalele albe își căuta adăpost de ochii noștri ieșisem de sub el în priviri ningea mir în diademe ca un strop mă strângeam în palmele tale de...

munții de lacrimi

de Mihaela Maxim

flori de zăpadă înfipte în marele piept sidefiu-albăstrui buchete de inimi albe pulsând sânge transparent, tropăind pe crestele de argint topit cu hohote sărate plânge marea pe scoici mărgele...

miresme sărate

de Ioan-Mircea Popovici

aici la tomis arcade albastre dinspre far miresme sărate în umbra serii un călător și-un zbor în arenă păsărarul cu săbii dresoarea cu trenă-sirenă trăsuri rare dincolo de cărare marea onduiri de...

alicia & patrick

de Daniela Luminita Teleoaca

mărul din fereastră s-a stafidit atât de mult că numai printr-un exercițiu subtil de imaginație colosală ai putea ghici ce a fost cândva și văzându-l atunci (în starea aceea de grație) cu greu ai fi...

Carmen a oprit timpul în loc

de Ioan-Mircea Popovici

1. Vorbiti mai încet Cine vrea să vă audă Vă aude şi dacă tăceţi Între peceţi pe pereţi Aflăm ajutor, la vreme potrivită Apropiindu-ne de Tronul Harului În Y-grecul din secţiunea paharului 2. vrei,...