" Ursita" – 1845 rezultate
0.01 secundeMeilisearchValerian Urșianu
Valerian Urșianu (1845 – 1915) a fost un poet român, profesor universitar, științe politice Cărți publicate: Amintiri: (Poesii) Loc, editură, an: București : Editura Librăriei Socecu, 1895. Paginație: XIII, 416 p.
1 poezii, 0 proze
Gabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
SEMENESCU MARIA_ELENA
M-am nascut intr-un inceput de primavara ... Cand natura cauta nuantele de verde pe care sa le puna in frunze si in iarba si in ochii fetelor indragostite ; Cand gazele invatau dansuri noi in ritmuri free style; Cand pe ramurile ciresilor din gradina mea bulgari mari de flori albe isi lasau greutatea pentru a aseza pe fruntea mamei diademe... M-am nascut frematand de dorinta de a reaprinde in oameni focul lui Prometeu, de a sublima esente de suflet lasandu-le pe interfata dintre lumi . Am primit de la ursitoare in dar iubirea si incerc s-o las mostenire...
21 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Ursita
de Felix Onofrei
stoluri de pasari razlete isi cauta cuib multimi de fiinte terestre redescopera instinct grupuri de mari interese coalizeaza uniri iubiri mari,nedescrise troneaza peste ani. duc povara dragostei cu...
Ursită
de Mihai Chiriță
Ai venit în viața mea ca o furtună. M-ai plouat, m-ai răvășit, m-ai adunat și m-ai risipit iar. M-ai pustiit, m-ai lăsat sărac, m-ai furat mie însumi. Nu-mi pasă. Ia-mă. Ia-mă tot, ucide-mă,...
Ursita
de Silvia Miler
Ursita Mătasea albă Mă înfășoară Apoi mă-ncinge Ca un foc, Lunecă lin Pe piatra rară Și-mi căptușește Cu a ei povară Culcușul verde, Ce nu se vede, Și te ascunde Până când zorii Te-or arunca În lupta...
Ursită
de sorin voinea
Ursită Am privit muntele în adânc, în înalt, mi-am lipit fața de chipul lui aspru, de pământ, de verde, de os, după drum lung și după salt. L-am privit mistic, dintr-odată, fără de veste, în inima-i...
Ursita
de Victor Titiu
Nu sunt o fire foarte curioasă nici superstițioasă și totuși astă noapte la ora zero și un pic mi-am făcut de ursită. Ursitoarea mi-a cântat si mi-a descântat după care m-a pus să privesc printr-un...
Ursită
de Frone Ilarie-Adrian
Am să iți dau iubito țechini de aur greu, Mătăsuri din Levant și albe diamante, am să-ți dau Și ceasul cel ușor al nopților măiastru risipite în ispite Cum nimeni n-a îndrăznit să dea pe clipe...
ursita
de mircea trifu
prăpastia ce ne desparte, să n-o blestemi,să n-o urăști, căci ea e trupul ce cu lapte, tu l-ai crescut și-acum îl crești. obstacolul ce ne desparte, e mult prea greu să-l poți urni, sunt fiii mei ce...
Ursita
de Adrian Tarita
Scârțâie rebegiți arțarii prin fuioarele de ceață Zdrențe de omăt se întind pe covorul arămiu, Mă însoțește alergând doar ogarul cel zglobiu Căutând mistreți și vulpi în ursuza dimineață. Moldovean...
Ursită
de Ruse Ion
De mic ai fost dotat cu har Și-o unică alternativă: Să te transformi dintr-un sugar, În cea mai mare sugativă.
Ursită
de Ioan Grigoraș
- Era târziu, iar vara doar un moft Cu panglici albe și cu bagatele, Ea rătăcea pierdută într-un soft, El dezbrăca o rimă de atele. În faptul serii, fără niciun bob, O ursitoare cu puteri astrale...
Ursită de ne-dragoste
de Mariana Pancu
O ursitoare zăludă ne-a ursit nenoroc, eu sa-ți fiu apă adâncă tu mie foc! Unul sa strige ecou fără nume, celălalt să cheme mereu, unul pământean să fie, celălalt zeu! Siamezi să fim legați doar de...
Ursita pentru fiul omului
de Diana Todor
Să vezi ce-a fost și ce-a rămas Dintr-un început albastru Cu mult mai scurt decât un ceas, Cu mult mai vechi decât un castru. Să fii pribeagul lumii reci, Un cronicar al vieții voastre; În gând să...
Ursita din râu
de Adrian Tarita
Pe pânza apei cioburi pică Din ochii mei cu luciri dure Dar glas căprui lin se ridică Din inimă în lacrimi pure Ce inundând privirea goală Se scurg prin desele clipiri Cum plâng cu roua matinală...
Cântecul de ursită al lui Hyperion
de HÖLDERLIN, Friedrich
Traducere de Alexandru Philippide Sus în lumină plutiți Prin line meleaguri, fericite Spirite! Dumnezeiești adieri Ușor vă ating Ca mâinile harfistei Coardele sfinte. Fără soartă ca pruncul În somn...
Șah mat la ursită
de Maria Elena Chindea
am o zi proastă nu mai urc supusă și albă pe membrana cuvântului nu dau șah refuz să mai joc rolul pionului orb mândria iluzorie de-a răpune regina cu al treizeci și treilea dans pe sârmă nu mai e...
sub piele ca sub o ursită
de Liviu-Ioan Muresan
această poluare și părerea că nu se mai termină cu degetele mă decojesc iluzia curățirii se risipește dosul pielii ascunde întuneric vie gaură neagră mă simt privesc semenii găuri negre sub...
