"“…atât de mare că ți se văd toate tăieturile”" – 20073 rezultate
0.05 secundeMeilisearchAdela Greceanu
Volum de debut: “Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult…”, ed. Eminescu, 1997
0 poezii, 0 proze
AGAdela Greceanu
Volum de debut: “Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult…”, ed. Eminescu, 1997
3 poezii, 0 proze
CAcarlova andrei-a
Am vrut sa opresc sentimentele mele punand lacat pe inima mea dar n-am putut legatura noastra este atat de puternica incat nu poate fi rupta IUBIREA ESTE UN RESORT SPLENDID AL VIETII UMANE-NOI2 TREBUIE SA NE TRAIM ACEASTA IUBIRE SI SA FACEM CA FIECARE CLIPA SA FIE SPECIALA:* IN FIECARE ZI SIMT NEVOIA SA TE AM APROAPE SI SA ITI FIU APROPAE CEEA CE SIMT PENTRU TINE SE AMPLIFICA DIN ZI IN ZI Tu pentru mine esti soarele in noapte Esti precum oceanul in pustiu, Esti aproape dar si departe Si devreme si tirziu… Eu cu tine am sa fiu
38 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
JSJack Spiner
Zămislit în mijlocul unei familii numeroase, normale, mandea a dus o viață normală de om normal într-o lume anormală. Mandea cochetează în timpul liber cu literatura și pictura. Atât… Ajunge ! ( asta, deoarece mandea-i un tip modest ) jack.spiner@gmail.com
1 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
CGCristina Grigore
Eu si copac imbatranind… Undeva In mine, Zac lucruri nespuse: Credinta, Echilibrul, Efemerul, Evadarea, Gustul sangelui, Haosul. Eu. Aspiratii Si aceasta seara trista Imi pun masca de femeie Resemnata Si incep aceasta scrisoare Catre El: Eu Si copac Imbatranind...
28 poezii, 0 proze
PLpiroja lucian
M-am nascut singur… Chiar daca nu am vrut Primavara unui mugur, Amintirea mi-am pierdut.
18 poezii, 0 proze
“…atât de mare că ți se văd toate tăieturile”
de Ioana Barac Grigore
pofta vine mâncând ne lingem puii la naștere îi lingem de umorile noastre lichide lipicioase dulci hrănitoare placenta o punem în congelatorul lumii plătim pentru veșnicia ei niște mii de dolari în...
Cătălina Cadinoiu și Delta din Sângele ei
de florin caragiu
Citind volumul Cătălinei Cadinoiu, Nuferii mor în cadă (Cartea Românească, 2008), nu poți să nu fii atins de acel stihial al „deltei din sângele ei”, în care cuvintele plutesc, „putrezesc” și...
Stăpână pe timpul meu liber 22
de nonciu dragos
Căldura m-a scos afară din cabană și am pornit agale pe cărarea viselor lui Pontic moșul. Scorbura eram aproape sigur, nu-mi mai putea aduce nici o surpriză. Nu eram decât eu și pădurea frumoasă,...
Ajuns undeva cât mai aproape de tine
de Coculeanu Paul
Presupun c-am ajuns până în inima dragostei. Aflu aici largul unui munte liniștit-meditativ, cu o culme perucă sură, buclată de nori pe fruntea-i bombată ; dar și creasta unei mări agitate. Ce vreți,...
Meghillah
de Hanna Segal
“Nu vorbi neîntrebată Nu te amesteca în treburile inițiaților Nu te îmbrăca în verde Nu lăsa ruj pe sandaua regelui Nu trage toată plapuma pe tine Nu mușca din pâine Nu mușca Nu iți impleti în păr...
Moştenirea 5
de nonciu dragos
Aeroportul, pot spune, nu m-a înveselit niciodată. Mi-a dat o stare de iscodire, ceva ce trebuia căutat sau ceva ce era pierdut şi mergeam să caut – un simţământ straniu, pe care îl trăiam de fiecare...
Fatalismul posdecembrist!
de nicu brezoianu
29 octombrie Ora 17. Sunt la școală și îmi contabilizez din pură curiozitate activitățile mediocre care s-au hrănit cu ceva clipe din propria-mi existență, în ultimele zile: ieri mi-am prezentat un...
Silvia Caloianu – de la cuvânt la metaforă
de Maria Prochipiuc
Unii poeți cultivă în general regulile prozodice, fiind adeseori niște versificatori riguroși. Moderniștii abrogă orice reguli, urmând pulsiunile interioare ce le dictează structura fiecăruia. Se...
Astăzi şi Fragmente de roman
de Manolescu Gorun
Astăzi când o babă cheală se pieptănă cu freza tot aşa, ȋntr-o parte, iar lumea cam moare, ȋn primul rând pe aici, dar şi prin alte părţi, cam asta este. Iar subsemnatul – o tânără speranţă la peste...
Frica - roman
de Liviu Comșia
4 noiembrie 1987 : S-a lăsat o seară călduță ca o apă stătută sub razele soarelui de toamnă târzie și trândavă. Un cer smolit, fără stele, se bănuia a fi deasupra orașului cufundat în nemărginirea...