M-am pus să dorm puțin, un somn ușor, un somn parlamentar:
O nuntă trece cu alai pe drumul așternut de gropi și de noroi,
Soldați tineri în bocanci grei și cu arme-n mână, tremurânde
Însoțesc
Preoții pot păcătui plătiți
pedepsind prin pilde,
pecetea pașilor pierduți
pe pământuri putrede prin părți.
Pătrund puține picături,
ploi pierdute-n paralel,
printre porți portal.
Povestea
Paralel
Paralel mi-e gândul cu privirea ta în zare,
Cu parul desfăcut cum nori și păsări desenează,
Cu palme ca de aripi mă chemi la tine în amiază.
Somnu-n așternut dispare, inima din piept
Dincolo de tine sunt numai eu, ziua-
Un foc ce arde și nu se stinge,
Din creștet până-n suflet mă atinge,
Arde azi, arde mâine, arde toată ziua.
Dincolo de mine ești doar tu, noaptea-
O apă ce
E noapte peste întreg orașul meu imaginar...
Timpul trece cum vreau eu acum când sunt cu tine,
Pe străzi înguste cu un singur sens, un felinar
Se aprinde... și atunci să te sărut îmi
Imi e lene sa mai dau din aripi,
Sa mai zbor purtat de vant ca-n filme.
Imi e lene sa mai bat din palme,
Sa mai rad de tine atunci cand tipi.
Imi e lene sa mai mint,
Sa mai vorbesc aiuea si sa
In noapte o sa-ti bat la poarta plina de metal
Si o sa bat in ritm alert, o sa bat neincetat,
Cupidon cu o sageata aurita m-a ranit letal
Ramas indragostit, o sa te iubesc cu adevarat.
Inima de
Peste tot e toamna, peste tot esti numai tu
Soapte pe-nserat si fosnete de frunze
Ne-ncalzesc privirile ce clipesc cu da si nu,
Si timpul a-nghetat de frig in fraze.
Peste tot e toamna, peste
Fara bilet spre paradisul mult visat
Si trenul imi suera emotiile ascunse,
Sinele se dilata sub adevaruri false
Doar o statie pana la gara de pacat.
Timpul meu accelerat azi s-a oprit
In
Ascult un cantec feminin cu hram
Printre ziduri poluate fonic
De manele ingeresti de un gram
La altarul viu in sange tonic.
Mana dreapta imi da pacea stanga
Si tremur sub privirea-mi
Sa mor ca sa te aud cum plangi
Si cum razi cu lacrimi tulburi,
Sa mor, sa te vad de dupa crengi
In flacari stinse-n cioburi.
Sa beau bere si sa mor de sete
Din raul vesnic ametit si
Fericiri, tristeti purtate in gand
Si adunate intr-un cos pascal
Stau si nu intreaba pana cand
Sa fim purtati pe un euharistic val.
Rani deschise se inchid zambind,
Ochii mortii se deschid
Atat de bine ma-mpacam cu gandul
Ca te voi gasi ascunsa-n camp,
Printre flori asteptandu-mi randul,
Si-mi vindeai iubire scump.
Atat de mult te-am asteptat sa vii
Sub clar de luna sa
Vorbesc cu mine despre tine si visez,
Sub gene lungi, ai ochilor privirea,
Sa nu clipesti, iubirea sa-ti pictez
Si zambetul sa-mi stapaneasca firea.
Vorbesc cu mine despre tine si
Noapte alba sub cer albastru
Somn adanc furat de vise,
Tinerete vie, batran astru
Frica ascunsa prin culise.
Vantul bate rece uneori
Strazi pustii se ratacesc,
Ochi clipesc de mii de
Cu un zambet proaspat de beton
Iti ascunzi tristetea acolo undeva,
Pe cerul tau albastru, monoton
Si taci, taci fara sa mi spui ceva.
Cu o privire calda, tot de beton,
Imi intinzi o mana sa
Nu iar, ci din nou incerc sa mi aduc aminte
De tot ce nu stiam sa vreau,
De tot ce nu vroiam sa stiu,
Nu ma culc, ci dorm ca sa visez cuminte
De tot ce nu credeam sa fac,
De tot ce nu faceam
Ranit in pieptu-mi plin de suferinta
Arunc privirea si ma sperii
De glasul iubirii trecuta-n nefiinta
Si scriu cu sangele pierdut calendarul verii.
Sarbatorile uitate de la inceput
Le numesc