Poezie
Dincolo
în geneză
1 min lectură·
Mediu
Dincolo de tine sunt numai eu, ziua-
Un foc ce arde și nu se stinge,
Din creștet până-n suflet mă atinge,
Arde azi, arde mâine, arde toată ziua.
Dincolo de mine ești doar tu, noaptea-
O apă ce curge și nu se rupe încă,
Din suflet până-n pântec te usucă,
Curge neîncetat, curge numai noaptea.
Dincolo de noi este cerul, timpul-
Un joc cu două zaruri și secunde,
Din zi-lumină în noapte ne ascunde,
Trece, calcă în picioare trupul.
Dincolo de cer sunteți voi, timpul-
O viață se sfârșește alta începe deodată,
Din noapte-întuneric în ziuă vă arată,
Trece, mângâie pe frunte trupul.
001223
0