"întunericul morții" – 15012 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AMArdelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
castellano bruno
Sint ca o bezna in intunericul mult prea mare. Sint un trecator prin asta lume... Sint PRAF SI VIS Sint ceea ce nu am stiut ca sint si voi deveni ceea ce nu voi vedea...
27 poezii, 0 proze
anila sterian-laurentiu
sunt un tip ciudat, ma pasioneaza intunericul, (obscuritatea); pentru ca nu comite umbre...
1 poezii, 0 proze
PCPerdaica Andreea Claudia
Gadeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.
30 poezii, 0 proze
NMnastia muresan
nascuta iarna. ma straduiesc sa compensez frigul si intunericul de atunci. inginer. unul atipic.
113 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
NVNelia Viuleț
Singurătate! Privesc spre viitor și văd doar o umbră. E umbra inimii mele. O inimă plină de suferință. Privesc în depărtare și văd numai întuneric! E întunericul ce mă-nconjoară și mă-ntristează. Privesc în inima mea și văd numai singurătate! Singurătatea în care m-am pierdut...singurătatea care e pretutindeni. Privesc spre lumea care mă-nconjoară! Și ce simt? Numai durere...!
195 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
întunericul morții
de Bogdan
dintr-o dată se face noapte va dura o clipa? becul arde de lumina nu am parte beau apă cineva țipă mă așez în pat stau pe spate îmi pun întrebari și-mi răspund imediat mă concentrez mă conectez......
saturday, june, 06, 2009.h03:18
de andronache virgil-nicolae
somnul a zburat cu liliecii câinii mă latră din inimă pompând sânge livid întunericul morții în mormânturi mă cheamă la poartă cu flori de plastic în ochi laptopul mă ajută la plansul cuvintelor...
Himere si mistere
de Ana Hunedoara
HIMERE SI MISTERE Pasim impreuna prin intunericul Vietii hipnotice ce se inlantuie Ca o infinitate de elemente Atat de bizare si neintelese, Insa ma intreb de viata-i o himera. In fiecare seara...
Daca as......
de ioana
Dacă aș muri acuam nu aș simti nmic Nu aș simți cum viața plină de lumină Îmi părăsește corpul, lăsându-l undeva....jos; Nu aș simți cum intră răcoarea in corp... Cum totul se cufundă in intunericul...
Capitolul Moarte din cartea Revelatii 21 decembrie de Sorin Cerin
de L
MOARTE Moartea este mai aproape decât sinele nostru de noi. Înțelegem mai adânc neînțelesul morții decât Iluzia Vieții. Ce poate fi Moartea decât împlinirea scopului acestei existențe? Nimic nu este...
Judecata viitoare
de Elisabeta Branoiu
- Binecuvântat ești, Părintele meu cu glasul către Tine, am strigat când, uneori, sufletul meu până la lacrimi, e întristat!... Domnul meu, lasă-mă puțin durerea să-mi vărs înainte de a pleca în...
Scamatorul
de Ana Dobrescu
\"Îngerul era singurul care nu participa la propria sa întâmplare\" Mulțimea care se adunase în piață îl privea cu răsuflarea tăiată. Era acolo sus, pe sîrmă și urma să-și scoată inima din piept. Nu...
Prins in cușca timpului
de dedede
Orice închisoare are o ușă, orice cușcă are o ieșire, orice labirint are o scăpare, așa că intr-un fel sau altul, din toate poți scăpa. Dar timpul? Timpul nu are usă, nu are ieșire, nu are vreo...
Sa-L iubim pe Dumnezeu !
de tudorache eugen
Să-L iubim pe Dumnezeu ! Iar dacă nu putem, să luptăm din răsputeri cu noi înșine și cu răii înverșunați, cerând stăruitor Domnului să ne limpezească dându-ne dragostea Lui. Să respingem nemilos...
Demoniacul, între simbol și realitate
de florin caragiu
În parabola căderii îngerilor, părintele Ghelasie a pus în legătură motivația luciferismului cu respingerea Întrupării Fiului lui Dumnezeu. Convorbirea dintre Luceafăr și îngerul Gavriil, așa cum a...