"Întunericul se cere smuls" – 15020 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
Adrian Ruscea
M am nascut intr o lume lume gri, care amortea dureros sub un cer negru. Oamenii vineti se miscau mecanic fara un scop si o vointa proprie. peste noi cernan du si cenusa urgiile unor nebunii... Razvratirile singulare fulgerau efemer Intunericul Rasaritului. Eram condamnati sa fim Omul Nou programabil si previzibil. Asa a fost pana cand Gerul a clocotit...
11 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
intuneric
"blestemat sa fie omul care se increde in om"
10 poezii, 0 proze
ESErdei Sergiu
Am trecut prin focul mocnit al infernului, prin povara indelungata a agoniei si suferinta necrutatoare care cu cruzime si-a infipt pumnalul in inima mea. In aceste poezii mi-am deschis sufletul au reusit sa aduca lumina si caldura in viata mea inconjurata de intuneric si clipe reci. In privinta talentului meu consider ca sunt o piatra neslefuita, nu ma pretind un poet, mai degraba un muritor de rand care vrea sa traga un semnal de alarma privind lumea perversa, insensibila, egoista, superficiala si sadica in care traim. Dupa cum afirma demult apusul mentor "Friedrich Nietzsche":"Nu exista bine si rau, adevarat si fals... iubire si ura ci doar reactii si contrareactii la nevoile personale". Personajul meu se identifica cu societatea actuala, dar totusi sunt in contrast cu ea fiindca m-am nascut in epoca gresita.
16 poezii, 0 proze
MVmercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
EPEugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
castellano bruno
Sint ca o bezna in intunericul mult prea mare. Sint un trecator prin asta lume... Sint PRAF SI VIS Sint ceea ce nu am stiut ca sint si voi deveni ceea ce nu voi vedea...
27 poezii, 0 proze
Întunericul se cere smuls
de Silviu Somesanu
Tu stăpânești lumina din ochii care te privesc respirând încrederea cu degetul pe rană. Tot ce mă surprinde e surâsul diafan mai zelos decât inima care bate cu putere. Urâtul în vrajbă se pierde cu...
fratelui meu, criminalul
de Vasile Munteanu
copiii părinților abuzați încetează de timpuriu să se mai roage dacă mila ar fi omniprezentă ne-am naște pururea din țărână vine o zi în care tot ce iei cu tine sunt abuzurile întunericul în care te...
Utopie
de Nincu Mircea
În țara orbilor chiorul era bufonul regelui. Iar regele îl iubea foarte mult pentru că îl făcea să râdă cum nimeni altcineva nu o putea face. Poveștile bufonului chior despre ceea ce vedea cu...
Vara tricoului cu numărul 12
de Ghinea Nouras Cristian
Acum N. era destul de mare ca să redacteze un jurnal secret, ce apărea sub formă de ziar scris pe hârtie de ambalaj, după ce renunțase la greoiul letopiseț, pe care îl „picta” cu pana de gâscă muiată...
Plimbare în absența Mariei
de Simion Cozmescu
nimic neobișnuit la acea dimineață pădurea coborâse la marginea orașului câțiva copaci rebeli intrați pe străzile unde întunericul adăsta în pâlcuri clandestine norii vălureau pentru întârzierea...
DECAT CER DE DURERE
de buzoianu adriana
DECAT CER DE DURERE , MAI BINE STROP DE NIMIC ! . . . Lacrimi se transforma-n cenusa, Dureri se preschimba-n pareri, E astazi un plans de papusa, Rostirea vesnicei taceri. Nu e de ajuns o...
Altă noapte...
de Bogdan Olteanu
Dar în zare ce răsare? Umbra lunii. S-a întins deasupra lumii o-ntrebare. Și, mă rog, oare de ce se-agață Oamenii, disperați, în viață? Luceferi ce s-au pierdut în noapte Tresaltă înfiorați de...
Nasterea
de Daniel Dan
Baietii au inaltat cortul si au aprins un foc. Ziua isi pierde puterea, ne inconjoara intunericul ca o carapace, si pe masura ce devine tot mai dens, mai prezent, eu incep sa ma destind, ma cuprinde...
Ochiul de veghe - II -
de Emil Iliescu
Când primise misiunea să penetreze paranormal „Quadrantul”, un institut de cercetare și tehnologie aviatică din Paris, Alexandru verificase de zeci și zeci de ori posibilitatea de a culege...
Poezie horror
de razvan rachieriu
Există și poezii în care se camuflează în cuvinte horrorul căruia îi fac un crochiu în acest poem ochii smulși sunt striviți de colții unui copil-mutant, malformat, diform și grotesc și sunt încă în...