"(rămâne totuși ceva)" – 20367 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
VBViorica Bota
cand simti ca ceva clocoteste in tine, irumpe ca lava unui vulcan si nu mai poti suporta dogoarea nu te poti salva decat lasand sa iasa la lumina ceea ce s-a infiripat in adancuri. Asta nu inseamna neaparat o fericita eliberare deoarece poti auzi critici aspre, dar e totusi o victorie ca ti-ai invins teama de a ramane singur cu arista mistuitoare a creatiei! Viorica
4 poezii, 0 proze
VEVarlan Adriana Elena
Am vazut prima data lumina zilei pe 30 octombrie 1985.Dupa 6 ani si jumatate am cunoscut omul care m-a invatat cel mai de pret mestesug...scrisul si cititul...La liceu mi-am urmat vocatia si am terminat filologia.La facultate am fost nevoita sa caut altceva si astfel am ajus sa invat ceva total diferit si anume economie.Si totusi am fost, sunt si voi ramane cred ca mereu pasionata de literatura si de istorie.Poetul meu preferat,dupa Eminescu,este Bacovia,iar dintre cei contemporani sunt o fana inraita a lui Ion Tudor Iovian. Odata scriam mult...Si acum scriu...Pacat ca realitatea mi-a manjit sufletul si a lasat rani adanci ce ma impiedica sa fiu ce-am fost odata...
2 poezii, 0 proze
FKFranz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
DMdan moldovan
Mă numesc Dan Moldovan,sunt din Mediaș și sunt student la Facultatea de Filologie a Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia...Îmi place ceea ce fac și sper ca într-o zi o să devin un profesor bun. Nu pot să spun că îmi place în mod special poezia de niciun fel...dar, totuși nu pot să fiu de acord cu ceea ce se scrie în momentul de față. Tocmai de aceea...scriu doar pentru a trage un semnal de alarmă... S-ar putea ca în curând să rămânem fără poezie națională...
7 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
MSMateuț Stela
Fără istoric în domeniul literar, totuși scriu. Dacă o fac sau nu cu talent rămâne să decideți dumneavoastră - cititorii. Așadar, aștept critici pe care susținându-mă, să-mi deschid aripile... să învăț să zbor... să învăț a deveni un autor. Pentru că, în viziunea mea autorul este un mic Dumnezeu, sau un mare mincinos pe care nimeni nu-l acuză. Este un om puternic, pentru că face tot ce dorește fără a avea mustrări de conștiință. Crează personaje pe care apoi le ucide, creeză intrigi și tot el le rezolvă într-un mod doar de el știut. Se folosește de informații și nume pe care, luându-le dintr-un loc,le pune în alt loc după cum i se pare lui că ar fi bine. Este un manipulator de sentimente. Puterea minții îl ajută să se joce cu cuvintele dându-le alte sensuri. De ce face toate astea? Privindu-și creația este mulțumit. Cărți publicate: "Tricotaj de amintiri" Editura Sf. Ierarh Nicolaie ISBN 978-606-577-594-7 "Germană conversațională pentru îngrijitori de bătrâni" Editura Sf. Ierarh...
91 poezii, 0 proze
GPGeorge Pallady
Membru al "Academiei Bârlădene". "Activitatea societății literare "Academia Bîrlădeană" se înscrie în lanțul unor prestigioase manifestări care au dat contur vieții culturale a Bârladului de-a lungul anilor. Poate dacă acestă societate nu și-ar fi fãcut din tradiție un drapel și din localism o armă de luptă, locul ei în cultura românească ar fi fost altul. Totuși "Academia Bârlădeană" rămâne un foarte frumos moment de interes nu numai local, mostenirea ei, preluată critic, putând fi valorificată în realizarea scopurilor prezentului. Activitatea societății literare bârlădene se intensifică simtțitor - cantitativ , dar și calitativ - după 1920. Erau acum cunoscute sezătorile cu public (peste 60 la număr), la care coferențiau George Tutoveanu, Victor Ion Popa, G.G. Ursu, Mircea Pavelescu, George Pallady, George Tutoveanu, Ionel Teodoreanu, Anastasie Mândru, Tudor Vianu, I. A. Basarabescu."
1 poezii, 0 proze
MCMarcus Cristian
new guy, am 15 ani și am început să scriu o carte (Povestea unui țăran (încă caut titlu)). aș vrea niște ajutor :) totuși, aș vrea ca - cartea să rămână propria mea creație. Așa că admini, vă rog, nu mi-o puneți la atelier. Vreau să o continuu singur, cu puțin ajutor din partea celorlalți membri agonia.ro (asta nu înseamnă că pot să îmi schimbe după plac povestea. accept doar comentarii ajutătoare). Mulțumesc anticipat!
2 poezii, 0 proze
AZAnca Zubascu
Născută în 28 februarie 1986 în Dragomirești, Maramureș. Absolventă a Facultății de Litere, secția LMA din cadrul UBB și totuși veșnic studentă. Nepublicată, nepremiată, necunoscută... Scriu despre apa Izei, despre oameni și lucruri. Scriu despre viață. Nu sunt poet, scriitor sau critic și nu vreau să devin. Prefer să rămân omul pe care l-am construit până acum. Aștept să fiu tratată ca atare.
115 poezii, 0 proze
(rămâne totuși ceva)
de Dușan Petrovici
rămâne totuși ceva: umbra umbrelor și crinul crinilor hainele vechi plutind prin odaie ca niște meduze și cărțile în pielea goală orânduite anapoda în rafturi și sufletul da! sufletul șifonat ca o...
Oglinda si pendulul 4
de Cristian Vasiliu
Și totuși ceva rămâne... Rămâne amintirea de nesfâșiat, înfiptă ca un piron încins în minte, a celor două zile petrecute cu ea la munte. Pe cât de neclare sunt celelalte evenimente , majoritatea...
cântec de adormit strigătul
de Dana Banu
ceva totuși rămâne dincolo de linia orizontului o sferă de foc doar câteva nopți albe înșirate pe străzi cu botul umed alunecând adulmecând șovăielnic praful reversurile sunt cele care ne tulbură...
Brahman
de corui mihai george
Brahman acolo în locul făr’ de loc unde lucrurile își pierd neputincioase consistența corpurile își dezvelesc carnea și totuși rămâne ceva "ceva"-ul prețios al omului în adâncul lui cel mai...
unde mai rămâne logica binelui
de Bejliu Anne-Marie
nici un gând în jurul punctului care sunt și totuși ceva arde lăuntricul prin toate acele încercări la care este supus întregul peste toate vine tăcerea unui singur miel pe care îl cred când își...
Bunicul meu
de Rosca Nicu
Bunicul meu a fost fierar Desigur ceva legendar A fost căci nu mai este Rămâne totuși o poveste, Și mai avea o fierărie Pe care eu mi-o amintesc, Era mare cât o casă Și era cea mai aleasă, Stăteam...
Povestea unei rochii roșii (2)
de Sorin Teodoriu
E ceva vreme de când încerc să deschid ușa, apăs pe clanță, împing-trag, o simt cum se opune, înțepenește, se zbate lemnul în spațiul îngust cât îi permite mișcarea, ușa rămâne în continuare închisă,...
reciclare
de Ioan Postolache-Doljești
ca-ntr-o euforică furie de dor de-aerare aduni în saci menajeri din șifoniere sertare cotloane vechiturile și le duci la gunoi dar parcă nu-i de ajuns de febră cuprins faci vraf împrăștiatele...
Profesorul
de Maria Prochipiuc
Profesorul nu este, nu trebuie să fie un oarecare, el trebuie să-și păstreze tinerețea sufletului, să fie capabil a intui sfletul tânăr, să aibă darul de a ghici ce se petrece dincolo de zidul...
Merci de amintiri
de Florin DeRoxas
iubito, stiu ca pleci si lasi in urma ta doar amintirea zilelor prea reci in care ne-ncalzeam iubindu-ne nebuni pe oriunde puteam, chiar si prin furtuni cand toti fugeau de ploie ca de un blestem,...