"(pe atunci credeam)" – 22196 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DIDorotea-Laura Ianc
M-am nascut la 17 noiembrie 1986, la Oradea. Am absolvit ciclul primar intre anii 1994-1998, la Scoala cu clasele I-VIII 'Andrei Muresanu', din localitate. Prima mea'creatie'am scris-o in clasa a treia(era un fel de basm-'Fat-Frumos cu ochiul de panseluta', de 4!!!capitole, fara nici o linie de dialog...) Gimnaziul l-am absolvit la Colegiul National'Mihai Eminescu', la o clasa cu predare intensiva engleza si am ramas tot aici la liceu, alegand profilul de bilingv-engleza. Am inceput sa scriu mai mult de pe la inceputul clasei a9-a, cand ma indragostisem iremediabil(cel putin, asa credeam eu pe atunci...) de un coleg de clasa. Nu imi pot defini stilul, nu prea am un model dupa care sa ma inspir, si un fapt pe care mi-l reprosez extrem de mult e ca nu citesc suficient. M-as bucura daca asa-zisele mele opere ar fi considerate postmoderne, cu toate ca simt ca multe ar mai trebui cizelate, in timp ce altele sunt poate prea cuminti si seci ca sa apartina curentului. Abia astept sa pot citi...
44 poezii, 0 proze
Gabriel FATU
S-a nascut intr-un sat numit Luminita, comuna Topolog, in judetul Tulcea. Dupa liceu a venit la Bucuresti si patru ani consecutiv a dat examen la teatru. Intr-un final a reusit, a absolvit in iulie 2000, dar vroia sa renunte, deoarece, credea atunci, "daca nu stii pe nimeni nu prea ai sanse....". A vrut sa mearga la Tulcea sa lucreze in asigurari. Primise o invitatie de la Cairo pentru festivalul de teatru din septembrie si a vrut sa mearga, totusi, sa joace spectacolul, sa nu incurce echipa. Si, s-a intors plin de glorie: a primit "Premiul pentru cel mai bun Actor". La intoarcerea in Romania, a primit un rol intr-un nou spectacol la Teatrul de Comedie, apoi la Nottara. A intrat si la televiziune, s-a angajat la UNATC (fostul IATC). Din 2004 pana in 2006 a jucat la Teatrul Foarte Mic. din Bucuresti. Din 2006 joaca in Laptaria Enache in spectacolele "HELL" de Lolita Pille (cu Adriana Trandafir, Cristi Iacob etc) si, in cea mai recenta productie marca Teatrul Daya, "SI CAII SE IMPUSCA,...
5 poezii, 0 proze
Aanima
"Mai știi cum te numeam pe-atunci? Icoană cu picioare lungi, Veneai pe rîu sau rîu erai, Curgeai în mine pînă-n rai. Cu limba preschimbata-n bici Vanai pe coapsa iepuri mici" Economist. Scriu pasionat si accidental, fara pretentie de forma, liric si cu obsesia ritmului. Datorez www.poezie.ro oamenii, increderea si energia pe care mi-au dat-o la inceput de drum. obtin aproape orice imi pun in minte nu ma mai apropii de oameni ca le fac rau.
20 poezii, 0 proze
CCCristi Constantin
[Textele mele sunt NUMAI pe romaneste.] Scrisul ma intereseaza inca din clasa a 7-a, dar pe atunci nu eram in stare sa scriu ceva serios. Acum scriu ceva mai bine si... ma antrenez intens cu mici povestioare, pentru un proiect extrem dificil: un roman SF-Fantasy.
14 poezii, 0 proze
Alina
am urmat cursurile Liceului Teoretic "Roman - Voda", pe atunci, iar in prezent ma numar printre "fericitii" studenti ai F.E.A. A. , Iasi
4 poezii, 0 proze
Karin Boye
Karin Boye s-a născut pe 26 Octombrie 1900, în orașul Suedez Göteborg. Ea a început să scrie și sã participe la dezbateri culturale chiar din vremea studenției, la început din punct de vedere religios, răzvrătindu-se pe atunci împotriva politicii conservatoare culturale. Poeziile din tinerețe au fost influențate de Buddhism, Schopenhauer și în cele din urmã de Nietzsche. A scris în tinerețe volumele de poezii: MOLN(1922), GÖMDA LAND(1924) și HÄRDARNA(1927). În volumul FÖR TRÄDETS SKULL( 1935) ea își schimbă stilul… Romanele și povestirile scurte pe care le-a scris au tratat dificile probleme psihologice și morale… În 1931 Boye a fondat cu Erik Mesterton revista de poezie Riwkin Spektrum, prezentându-i pe T.S.Eliot și Surrealists cititorilor Suedezi. Împreunã cu criticul Erik Mesterton, ea a tradus Eliot's Waste Land. Boye a contribuit de asemenea la revista Arbetet(între anii 1932-1933). A scris și povestiri științifico-fantastice, KALLOCAIN (1940). Torturată de...
4 poezii, 0 proze
NCNuta Craciun
M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au marcat copilăria, adolescența și mai târziu străinătatea. In anul 2001 am editat primul volum de versuri la editura Călăuza din Deva: “Alfabetul unei șoapte”, sub îndrumarea marelui poet și prozator Valeriu Bârgau, pe-atunci directorul editurii și care din păcate acum nu mai este printre noi. In anul 2014 mi-a apărut la editura Eubeea din Timișoara, al doilea volum de versuri ediție bilingvă: “Cuvinte de îmblânzit mâinile” – “Palabras para domar las manos” sub îndrumarea poetei și prozatoarei Nina Ceranu, volum prefațat de poetul Paul Octavian Blaj. In octombrie 2014, am fost primită în Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS), asociație condusă de poetul Gelu Vlașin. In...
486 poezii, 0 proze
LMLELIA MOSSORA
Profesor de limbă și literatură romană si franceză, Lelia Mossora s-a născut pe 26 iunie 1951, în Hîrlău, localitate apropiată Cotnariului, în județul Iași. Moștenește harul artistic de la tatăl său, fost marinar de cursă lungă și mai apoi professor, care în lungile-i peregrinări prin lume, își scria memoriile în pagini de o deosebită frumusețe și sensibilitate. Lelia Mossora a debutat în anul 1968 în revista “Iașul literar”( revistă care astăzi poartă numele de “Convorbiri literare”) sub îndrumarea maestrului Horia Zilieru, pe atunci secretar general de redacție la revista amintită. Dupa termianarea liceului, își urmează studiile la Facultatea de litere din Iași, Universitatea “Al.Ioan Cuza”. Funcționează ca profesor la mai multe școli, până prin 1990, când are „privilegiul” să lucreze la școala unei case de copii din judetul Iași, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor așa cum nu ar fi reușit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine și anii aceia m-au marcat profund...
14 poezii, 0 proze
RSRudolf Steiner
Rudolf Steiner (n. 25 februarie 1861 [oficial 27 februarie, data botezului, Donji Kraljevec, pe atunci Austria, în prezent Croația — d. 30 martie 1925, Dornach, Elveția) a fost un filosof, esoterist, artist, pedagog și gânditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice și medicinei antroposofice. A inițiat concepția despre tripartiția socială, economia asociativă și a proiectat mai multe clădiri după principiile arhitecturii organice, între care cea mai cunoscută este Goetheanum-ul, sediu al Universității Libere pentru Știință Spirituală și Societății Antroposofice Generale. Steiner a avut o amplă activitate ca filosof, conferențiar și om de cultură, susținând numeroase prelegeri în diferite localități din Europa, inclusiv una în anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci în cadrul Imperiului Austro-Ungar. În 1891 își obține doctoratul în filosofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai târziu devine secretarul general al...
1 poezii, 0 proze
MPMario Paparadzzi
Născut în municipiul Pitești ,dar petrecînd copilăria și adolescența în micuțul oraș Mioveni, orășel care de altfel mi se părea pe atunci atât de lipsit de culoare și plin tentații murdare . Între timp orașul a evoluat destul de frumos și parcă îmi pare rău că am ajuns să-i trec pragul atât de rar. Fiind cel mai mare dintre cei 4 frați, am simțit de mic să fiu mai responsabil, mai grijuliu, mai altfel. Din această cauză, dar și datorită faptului că familia nu avea tocmai o situație financiară bună aveam să fiu mai retras decât ceilalți din rândul meu, pe alocuri simțind un fel de rușine. Privind înapoi sunt mândru de felul în care am putut să mă abțin de ispitele ce băteau la ușă din toate părțile și de relația cu familia. După ce primii opt ani școlari i-am absolvit la școala Racovița, oraș Mioveni, opt ani în care de multe ori am fost lăudat pentru notele obținute, dar și pentru comportamentul de bun gust, anii de liceu au însemnat un regres, deși am fost absolvent al diplomei de...
10 poezii, 0 proze
(pe atunci credeam)
de Disparut
mi-e dor să te cunosc pe-același pat de ceară în care am topit versurile nepricepute ale poeților francezi când ție ți se părea că bohema e un lucru de sfârșit și de partea ta stătea ca un sfetnic de...
pe cine visezi să strângi în brațe
de Alina Manole
Pe cine visezi să strângi în brațe, îmi zicea Irina, înainte de a ne băga în pat, eu, în camera cu perdele albastru deschis, ea, în patul din bucătărie, patul acela era cel mai bun loc din casă,...
Contagios
de Carmen Sorescu
Când eram mică credeam că numai oamenii mari pot scrie Tot pe-atunci credeam că trebuie să aduni apă, multă apă Viață, să fac un lac de acumulare și-ntr-o zi m-arunc în adânc Și să-ncep să scriu,...
O CARTE
de diana marin
Am primit mai de mult o carte cadou Am citit-o si nu am simtit nimic Pe atunci credeam ca sufletul mi-e plin Am lasat-o de-o parte, caci ea ma astpta sa vin Credeam pe atunci ca stiu tot ce e in ea...
poveste cu ea
de emilian valeriu pal
ea venea întotdeauna cu trenul cînd dădea firul ierbii se așeza pe marginea patului îmi cînta de leagăn și întineream în zig-zag ba aveam cinci ani și-mi rupeam mîna închipuindu-mă parașutist săream...
Trecut-au anii...
de Florentina-Loredana Dalian
„Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ și niciodată n-or să vină iară...” Eminescienele versuri îmi răsunau în urechi în timp ce treceam printre elevii Colegiului Național „Mihai Viteazul”, care...
prea târziu
de ștefan ciobanu
adesea o muscă se lua la trântă cu aerul cu perdeaua ca un preambul colegul meu de bancă omora aceste bestii le strângea într-o cutie de chibrituri luată din coșul de gunoi eu nu puteam să fac asta...
Stop loving me
de Oana Popescu - Cârlova
E ca și când închei un proces-verbal de predare-primire cu obiect determinat nefungibil dar consumptibil sufletul meu își clonează poziția umilinței de fiecare dată când trenul trece prin stația...
legenda major (sancta simplicitas)
de emilian valeriu pal
adu-ți aminte o preablândă femeie de vremurile în care-mi spuneai că ești urâtă pentru că femeile urâte simt în suflet o nefericire constantă cum o mamă simte că-i moare pruncul în pântec atunci...
frumoșii ani ai ghicitului
de Liviu Nanu
apoi am venit noi unul cîte unul. spuneam: mai repede, mai repede, ne prind umbrele din urmă ne așezam în cerc ea știa să ghicească avea un fel aparte de a se apropia de lucruri ne deschidea palma...