Poezie
Coada câinelui andaluz
Există îngeri. Poeme pentru oameni singuri.
1 min lectură·
Mediu
Vântul
suflă-n spinarea ta simplu,
ca o lumină.
Ca un câine-andaluz.
O bicicletă e lumea,
o bicicletă stricată
într-un garaj gri,
plin cu tot felul de piese
de biciclete.
Eu te împung cu ironia și degetul
și te-ntreb:
„Hey, mai trăiești, mai reziști?”
Pașii grădinilor nu-i mai auzi la ureche,
Până și fluturii din stomac cer, uneori, de mâncare —
Totul e atât de natural, frust, simplu
în lumile noastre suprapuse
e cald şi frumos.
Strugurii stau la locul lor sigur
de struguri,
în vie.
Paharul de vin–pelin–viață
s-a răsturnat,
și viața a curs din el
într-un soi de naturalețe dezordonată,
cu belşug ascuns
ce face farmecul crud farmec
și imperfecțiunea
mister.
— Zvera End
Pictura: Zendi, Bike Cosmogony
005
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zvera End
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Zvera End. “Coada câinelui andaluz.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zvera-end/poezie/14203988/coada-cainelui-andaluzComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.