Nimic nu-i imposibil

seria aceasta de poeme personale din pagina ta este construită pe cîteva elemente destul de bine individualizate și pregnante ca ansamblu; vocea este mereu în străbaterea și pătrunderea unor sensuri ale propriului eu liric indiferent dacă există ori nu o adresare sau o stare de meditație, însă vocea respectivă poartă o nuanță incredibilă de solitudine pe parcursul poemelor; structura oarecum clasică și limbajul întins pe o arie a înțelesurilor diferite -de la cele pentru sine pînă la idei general valabile și îmbătrînite poetic- lucruri care conferă liniște în acest fel de dispunere în vers și voce, nu atît de complexe încît să pară stridente și să se clatine. vocea din acest poem mi se pare oarecum spălăcită dar efectul cred că e căutat după confruntarea sau mini-istorioara eu-ului tocmai pentru a da forță glasului însingurat, noblețe trăirii oricărui cititor care (parțial) se regăsește în furtuna stării tale poetice transformată spre luminare (?) și nu numai și-as mai vrea să-ți spun ce apare ca prozaic și ce se repetă și alte chestiuni dar nu o fac că ai zis că-mi scrii și n-ai mai facut-o de aceea închei simplu de tot pam-pam uite-așa. Au revoir Zareh Ara.

Impresionant, prin puterea cu care transmite o stare de liniște, sugestia singurătății, senzația de revoltă împotriva propriului sine, incapabil a transcende imposibilul. O poezie scrisă cu adevărat bine pe care o remarc în totalitate!

măcar o dată în viață. :)- vers 2 strofa 2.

E strofa mea preferată. Acest nimic imposibil ce se transformă în posibilitate spre Laos, atinge realitățile oriunde ar suna clopotele. Ultima strofă îmi pare cumva prea filosofică și e descriptivă.

Din a treia desprind câteva versuri care duc îmbrățișarea dincolo de orice dimensiune pământească :

\"când te voi acoperi cu iarbă
să se întrebe pământul cu limba scoasă
dacă nu cumva am orbit de tot
îmbrățișând fantome\" - bine realizate.

Poezia am citit-o astă noapte. Am revenit asupra ei, cheamă.

Ela

Raul, imi pare rau ca n-am mai scris dar prezenta mea pe site in ultima luna a fost inexistenta datorita RL-ului care cateodata te inghite in treburi de rezolvat. Astfel ca astept de la tine si cateva cuvinte despre partea prozaica. Comentariile tale sunt intotdeauna importante pentru mine.

Florin, multumesc pentru citire.

Ela, dap ai surprins bine ca ma aflu intr-un moment descriptiv. Probabil datorita lucrurilor de care m-am ocupat in ultima vreme. Dar inca n-am scapat de obsesia filosofica... hehehe... sunt curios cand si daca acest lucru se va intampla vreodata.
Am modificat si greseala. Multumesc de atentionare.


Ah si inca o chestie pe care o tot repet... eu nu stiu sa scriu poezie. Nici nu ma intereseaza asa ceva. Insa stiu sa ma scriu pe mine si atunci asta fac. De aceea cu fiecare comentariu al vostru eu ma descopar, prind un nou sens al celor spuse prin cele intelese de cititori. Poezie.ro e un joc si ma bucur de el.

va multumesc.

sugestia din titlu e suficienta, astfel as elimina fiecare vers al fiecarei strofe fiind nu doar un surplus si iritand prin repetare, ci lasa si impresia unei usoare naivitati a acestui “joc” al autorului cu miza spre tehnica veche. “mi-ai spus că nici o realitate nu-i corectă” e in totalitate prozaic iar sfarsind poezia printr-un fel de citat apartinand altei persoane nu face decat sa strice; o sugestie anume nu am, dar poti elimina fara nicio retinere “mi-ai spus ca”. cand iti spuneam ca nu mi-ai scris ma refeream la faptul ca urma sa ma contactezi (vorbeam spre sfarsitul lui 2005, sub un text de-al tau), cu toate ca as vrea sa te vad postand mai des. mai posteaza, o sa mai comentez; ai si o proza care mi-a scapat, cand am timp iti scriu sub ea.

...astfel as elimina fiecare vers din finalul fiecarei strofe, scuze.

Raul, eu te-as contacta dar nu am adresa ta de mail. A mea este zareh_ara@yahoo.com. Stiu ca ti-am promis ca revin cu o proza si am facut-o. Asa ca astept sa o rasfoiesti si pe aceea :)

Bucata respectiva e si prozaica si descriptiva cum a observat Ela. Am bagat \"mi-ai spus ca\" fiindca altfel s-ar fi inteles ca eu spun treaba aia prozaica... si nu-i adevarat. :D

Oricum ceea ce ai spus cu taiatul sfarsiturilor de strofa e o idee buna. Ai dreptate. Insa o sa restructurez putin altfel textul in cazul asta fiindca nu-mi place cum suna ramas asa gol, fara de capat.

si o sa mai postez... mai am 2 texte pe teava dupa care cred ca-mi iau concediu de vara. Nu de alta dar Bucurestiul ma moleseste complet vara. Nici urma de inspiratie. Doar o duhoare de transpiratie.