Mediu
Bunicul din partea mamei
Avea privirea ca un satâr de măcelar în ajun de sărbătoare, am auzit că la petrecerile din tinerețe spărgea paharele în dinți... Buna și întreg satul spuneau c-a fost om rău, cu toate astea, în căruța lui plină de fân, am învățat să privesc cerul.
Dimineața mă strecuram în șopron cu o plăcere nelămurită și îl priveam în vreme ce peria calul, meticulos și concentrat, de parcă la atât se rezuma universul.
Din pomi nimeni nu rupea o crenguță, nici măcar în glumă. Așa am priceput că de copaci nu trebuie să te agăți în chip de fruct, oricât de ispititor ar fi jocul și că în ei vibrează aceeași viață chiar dacă îți lipești obrazul de trunchi și nu auzi o bătaie de inimă.
Da, îmi ia prea mult timp ca să conștientizez că iubesc ...
095.007
0
LA
