Virgil Titarenco

Probabil că dacă eu aș fi scris ultimele două versuri mă acuzai că am contextualizat.
Mi-a plăcut. Are ceva deosebit, dar nu pricep prea bine ce încă. Parcă e un fel de așteptare, de anticipație. În același timp pare voit existențialistă. Vezi că la asta am patent pending :))
Nu știu dacă am înțeles corect titlul.
Uite că acum nu mai ai 0. Unread messages.

Eu a fi renunțat la utimele două rănduri. Mi se par superflue. În rest, m-a intrigat. Și asta e bine.

Dragele mele (că văd că au scris numai domnișoare și doamne), este posibil ca un astfel de text să fie acuzat că nu are nimic poetic în el. Eu sînt pregătit și pentru asta. De fapt însă mai degrabă e o descoperire a unui fior decît o alcătuire meșteșugărească.

Laura, am zîmbit la \"sentințele\" tale.

Dana, știi, nu cred că aspectul \"înțelegerii\" este cel mai impotant la o femeie ci cel al intuirii. Într-o lume \"a bărbaților\" poate nu e privit ca un merit dar în universul poetic e poate cel mai mare merit.

Bianca, cum să îți spun... probabil că este evident de acum și cu ochiul liber că misoginismul nu mă ocolește nici pe mine. Dar nu te speria, nu e violent, și cred că mai degrabă e logaritmul cu semn schimbat al admirației față de feminitate. Dacă reușesc să le fac amărui atunci e bine cu ludicele mele.

Simona-Ioana, nu îl cunosc pe Dudaiev. Poate încerc acum să caut ceva referințe. E viu, e mort, e român? Scrie?
Cît despre \"maestre\", merci de flatarisire, dar o iau ca o glumă benignă. Departe de mine titlul ăsta.

Dana, Bingo! uite cineva care poate să scoată film și din piatră seacă. Darămite din textul ăsta. Un fel de presequel la textul meu, fain...

Anca, uite că ai reușit să mă înduioșezi. Da, poate e un fel de joacă paradoxistă, o mică ironie. Se pare că dragostea e o temă care \"mă prinde\" bine. Dar pe cine nu pride? Cred că atunci cînd e vorba de dragoste și mecanicul de locomotivă devine poet. Cît despre exotic... de vină e America asta, iar eu se zice că sînt o șesime american. :) Șesimea exotică.

Elia, uite un comentariu cuminte. Sau aproximativ cuminte. Pentru că strecori acolo aluzia aia mică despre virtual. Dar te contrazic. Sentimentele nu pot fi virtuale. Comunicările, relațiile, chiar luptele pot fi virtuale, dar sentimentele sînt reale, cît de poate de reale. Știi cum e? Ca după o luptă pe DOOM 3. Toată aglomerația aia de monștrii și sunete și tuneluri e doar o realitate virtuală. Dar adrenalina din sîngele tău și transpirația de pe spinare e reală și rece. Așa e și dragostea. Aici însă e doar un text ludic... ;)

Aș mai spune eu multe dar mă tem că voi fi acuzat că mă autocomentez.

mulțumesc tuturor pentru trecere și pentru gestul aprecierii

Dragă Florin,
se vede că poți coborî foarte jos, moral vorbind. Nu mă așteptam. Apoi te pierzi în propriile sofisme. Ca în final să prezinți dovezi foarte șubrede și într-un limbaj josnic. Te asigur că țin bine minte tot ceea ce scriu dar dacă tu nu poți sau nu vrei să înțelegi ce ți-am scris eu asta nu mai este vina mea.
Dar ușurința cu care aluneci în jos poate e cea mai dezamăgitoare realitate. Tocmai din această cauză cred că aici ne vom încheia conversația. Te asigur că te pot jigni și eu. Ai suficiente goluri în argumentație și chiar elemente penibile. Dar există un punct în care îmi dau de obicei seama cînd interlocutorul meu a ajuns undeva de unde nu mai vrea să iasă. Indiferent cît de murdar e acolo. Tu văd că ai atins acel punct și nu pot decît să strîng din umeri și să plec mai departe. Nu pot spune decît că îmi pare rău dar nu cred că te mai pot ajuta. Și sînt convins că nici nu simți nevoia. Ești mult prea plin de tine și orbit de ceea ce faci. Din cauza aceasta orice limbaj aș folosi vorbesc unui hău prea hidos și prea lipsit de speranță.

rămîi cu ceea ce numești tu bine, dragul meu

La Mulți Ani, Flinto!
Nu se mai dau stele că ți-aș da una să te tot duci după ea pe mările tale negre și prin porturile alea prin care bate briza și e pururea vară iar noi pururea tineri. Ei ce zici? Lasă că trece și iarna asta. O zi bună și un an bun.

profetul

Dragă Adina,
nu te cunosc, dar mă bucur să te văd prima dată pe pagina mea cu un comentariu. Cred că e prima, dacă greșesc, îmi cer scuze.
Recunosc că m-ai atins acolo unde mă doare cu amitirea Vienei iarna și a localurilor ei subterane pe străduțe înghețate și strîmte. Mulțumesc că ai scris asta.

Dragă Florine,
dacă v-o însușiți voi n-are cum să fie usturătoare pentru mine. Fiecare își însușește ceea ce crede de cuviință. Nu pune însă în seama mea atacuri la persoană pentru că ai argumente șubrede. Fiecare are dreptul să își exprime opinia despre o anumită conduită. Dacă cineva își asumă acea conduită e treaba lui. Pricepi? Hai să te ajut și să îți dau un exemplu. De exemplu eu pot să spun că a începe un război de invazie în Irak este o dovadă că n-ai creier nici cît un cimpanzeu. L-am atacat cu asta pe gwbush? Nu cred. Mi-am exprimat opinia despre oricine își asumă o astfel de conduită. E dreptul meu să am o astfel de opinie. După cum e dreptul tău să îți însușești de vrei. Uite vezi, tocmai faptul că sînt nevoit să îți explic aceste lucruri dovedește că încă ești departe de a pricepe democrația și subtilitățile ei. La început însă tu spui “Dar nu pentru destinatar ci pentru expeditor.“ și prin asta te contrazici singur și îți dai cu stîngul în dreptul. Sau și asta o fi vreo expresie ce “poate fi auzita in gura bisnitarilor, smenarilor si a comis voiajorilor cu liceul la seral “? Dragul meu, eu nu prea cred că pot să mă înscriu “cu gratie intre ei” dar mă tem că faptul că le cunoști așa de bine etosul trădează cu certitudine universul în care îți faci veacul. În ce privește liceul la seral n-aș putea spune fiindcă nu te cunosc chiar atît de bine. Ce pot însă spune este că liceul în care am studiat eu (la zi) cu ani în urmă depășea cu mult din punct de vedere academic școlișoara în care ți-oi fi făcut tu studiile liceale, dacă le-ai urmat vreodată.
Adevărul este însă că e regretabil că trebuie să ajungem la șicane din astea care n-au nici o legătură cu subiectul discuției noastre. Repet încă odată, așa se întîmplă cînd oamenii nu mai au argumente, încep atacuri la gramatica, cursurile liceale, sorgintea culturală, confesiunea religioasă, etc, ale interlocutorului și alte aberații din astea. Doar, doar reușesc să facă ceva valuri și să nu li se vadă lipsa argumentelor. Asta se numește lipsă de pertinență în comunicare. Pentru că, dragul meu (sper că observi că eu nu mă cobor la limbajul tău de mahala cu “drăguțule” pentru că deși tu preferi să nu mă respecți eu prefer să aleg să te respect), deci, dragul meu, eu argumente am și le-am oferit încă de la început. Ele țin de un spirit de batjocură clar exprimat și în fotografie și în motto. Dacă tu nu îl vezi, iartă-mă dar eu n-o să îmi pierd timpul să fac educație cu tine. Și așa cred că e cam tîrziu acum. Bănuiesc că ai peste șapte ani. În perioada acelor ani se învață anumite lucruri care pe orice om bine crescut îl fac mai tîrziu să priceapă ceea ce este și ceea ce nu este ofensator.
În ce privește accesele de grandomanie eu zic să îți citești adulațiile ieftine pe care ți le aduci singur. Nu mă lăsa să cred că nu le vezi. Atunci chiar că aș ajunge la concluzia că îmi pierd realmente timpul încercînd să comunic cu tine.

În ce privește sentințele, nu știu să fi dat vreuna. Sînt convins însă că oamenii cu bun simț ne văd și ne judecă în mod corect gesturile. Nu este nevoie să o fac eu. Se spune de altfel că pedeapsa nemerniciei se află în însăși inferioritatea la care te aduce prin faptul că o comiți. Uite, asta nu a fost ironie.
Dar știu (pe baza modului în care ai reacționat pînă acum) că mă vei întreba dacă știu asta din experiență iar eu voi fi nevoit eventual să răspund că da, din experiența mea cu alții cu un comportament asemenea ție, și uite așa putem prelungi ping-pong-ul ăsta la nesfîrșit. Tocmai de aceea îți dau un sfat (a cîta oară!), încearcă să te uiți bine la fapte, încetează să mai divaghezi cu alte aberații și gîndește de două ori înainte să răspunzi.
Eu sînt în general un om calm și nu îmi plac conflictele tocmai de aceea dacă am făcut observațiile pe care le-am făcut nu a fost pentru că aș fi avut chef de ceartă sau n-am găsit altceva mai bun de făcut. De fapt mi se pare de-a dreptul ipocrit ca să îi spui unui om că o revistă cu coperta și motto-ul ăsta este ceva inocent în timp ce o revistă ironizînd moaște și agheazmă este o înjurătură. Eu am sugerat a doua variantă doar ca să vă deschid oarecum ochii dar se pare (așa cum îmi spunea cineva pe YM) că am mult prea mult bun simț și nu îmi dau seama cu cine am de-a face. Îi răspundeam spunîndu-i că îmi este greu să accept asta și simt că parcă aș renunța la ceva din umanitatea mea să accept că oamenii pot fi chiar atît de... Acum îmi dau seama că s-ar putea să fi avut dreptate. Acum, citind addenda ta îmi dau seama că a avut dreptate. Oare cît de jos te mai poți coborî, Maduta Forin?
Trist dar adevărat.

Dragă Florin,
am eu așa o senzație că atunci cînd oamenii mu mai au argumente încep să se lege de greșeli gramaticale și alte lucruri colaterale. E ca în bancul ăla cu rușii și americanii cînd rușii ne mai avînd argumente pentru a masca falimentul economiei socialiste au început să strige: \"Dar voi i-ați ținut pe negri în scalvie.\" Unde dai și unde crapă... În fraza cu vacuola mă exprimam deja sarcastic și voit tîmp. (cam a la DoDu). În ce privește ironica alăturare între \"subtilă\" și \"pe la spate\", citește partea de la început a comentariului meu pentru ca să poți înțelege.
În ce privește \"purtător ilegal de creier\", da e o ironie usturătoare. Dar pentru a fi atac la persoană trebuie să aibă adresă de destinatar. Și deocamdată nu i-am pus. Sau te simți cumva vizat sau se simte cumva Cristiana vizată? Eu vorbeam despre \"conștiința generală(sic)\" și eventualii ei exponenți. Dacă mă vei întreba care sau ce e conștiința generală va trebui să-ți redirecționez întrebarea către Cristiana. Ea a folosit prima dată sintagma asta interesantă.

În ce privește democrația, dragul meu, sînt convins că \"nici in teorie, nici in practica\" nu mă pot compara cu tine la capitolul ăsta. Ai să mă ierți dacă nu o să pot să fiu \"serios\" și o să fiu nevoit să rîd cu poftă din cauza acestei glume bune. Te las să plutești în lumea feerică a autosugestiilor tale. Dar dacă zici tu că așa se vede de la tine, nu mă bag. Ignorance is bliss.

Ba da, Cristiana, te atac. Ceea ce poate nu poți tu înțelege este diferența dintre atacul la persoană și atacul față de ceea ce exprimă sau manifestă o persoană. E și asta o subtilitate poate prea adîncă pentru tine.
Iar în ce privește articolul, nu, nu sînt de acord să fie scos din pagina principală. Uiți că l-am înstelat tocmai eu. Așa, să vadă lumea cu ce defilăm. Pieptul înainte și pumnul sus!

Dragă Florin,
îmi zici să văd, după aceea îmi zici că vezi tu. Eu zic să faci ce ți-am zis mai înainte, să îți iei niște ochelari cu subtilități. Despre ce zic eu, recunosc, am scris și mai sus, e mai greu să înțeleagă toată lumea. Dar dacă te strădui puțin poate reușești și tu. Ia încearcă să vezi că poți. Și nu doare tare.

Am zis să nu mai zic nimic că nu fac decît să bat toaca pentru babe surde și tot aia e. Chiar dacă și surzenia asta e așa mai mult autoindusă. Dar mai încerc odată.

Dragă Maduta Florin și Ivășcan Horia, eu zic că voi aveți nevoie de ochelari. Dar nu din cei cu dioptrii ci din aceia cu subtilități din care ne servește la cafea kualalalalalalimpure. Bună ideea asta cu subtilitățile că vine de la dedesubturi, nu? Adică una e pe față și alta e pe la spate. OK, nu mai continui ca ajungem la alte... subtilități.

Cristiana Miu, dumneata bați cîmpii în stilul pantagruelic în care ne-ai obișnuit din abundență pînă acum. (Iată și un pleonasm.) Asta pe lîngă confuziile dintre religie și confesiune cu care te joci prin cutia ta cu cuburi. Deci, nu înțeleg cine a vorbit despre titluri de glorie sau și-a făcut titluri de glorie din vreo religie(sic). Că eu nu. Că și eu am o familie baptistă dar nu știu dacă a intrat în conștiința generală(sic). Că încă n-am găsit ușa. De la intrare. Știu însă ușa prin care intră imagini din astea în idioțenia generală. Dar, din nou, de subtilități din astea nu mă leg. Fiindcă nu știu dacă e mai idioată poza sau purtătorul ilegal de creier care și-o însușește în vacuola aia la care îi spune conștiință. Și cînd nu știu nu mă pronunț.
Dar ce îmi place cel mai mult la dumneata este apetitul pentru înjurătură și limbaj religios în aceeași frază și probabil rostite cu aceeași gură de aer. Dintr-o răsuflare. Pariez că ți-a dat satisfacție. Și pariez că habar nu ai ce e aia blasfemie și nici de unde vine. Că dacă știai nu o foloseai. Dar nu te condamn. Te-ai spovedit mai înainte că dumneata cu religiile(sic) ortodoxă și baptistă nu le ai și deci ești absolvită de asta. Nu de mine că eu nu mă ocup de absolviri sau spovedanii. Probabil te absolvă conștiința generală. Faptul că, așa aluziv, mă acuzi pe mine de folosirea termenului de blasfemie și de înjurătura care cu grație îți iese printre dinți, nu știu dacă mai poate fi absolvit. Pentru că dumneata le zici și cam tot dumneata trebuie să le și înghiți la loc fiindcă eu nu le-am rostit. Nici măcar aluziv. Încă sînt foarte lucid și știu ce spun. Luciditate care însă văd că dumitale îți lipsește din ce în ce mai mult împreună cu discernămîntul. Și poate chiar și curajul. Fiindcă uite, mie mi se pare... cum să zic, inferior, să nu ai curajul să stai lîngă ceea ce în mod evident ai lăsat să se înțeleagă de la început. Prefer indivizii care îmi sînt ostili pe față decît cei care dreg după aceea busuioaca, cu glumițe de genul “Religia ar trebui sa ne uneasca, nu sa ne dezbine.“ Și apropo de asta, unitate sau dezbinare au scos din puțul gîndirii realizatorii acestei maculaturi și dumneata cînd ai scris articolul? Sau și asta e o întrebare mult prea subtilă? Adică pe la spate.
Despre datul cu pietre(care or fi alea) nu știu să fi început nimeni. Încă. Dar probabil că trebuie să mă pregătesc și pentru aia, nu?
Despre comentariul meu precedent, te-aș ruga să citești însă mai cu atenție, mai ales la semnele de punctuație, și să vezi că este multă interogație acolo. Am așa o nădejde plăpîndă că vei înțelege ce am vrut să spun. Deși fiindcă dumitale îți sînt indiferente ortodoxia și baptismul, așa cum ne spuneai mai înainte, s-ar putea să nu înțelegi toate subtilitățile. Adică dedesubturile. Ca să te ajut puțin îți pot spune că de cîteva ori cînd a fost batjocorită sau acuzată en corpore biserica ortodoxă română aici pe site, eu am fost unul dintre cei mai sonori contestatari ai unui astfel de gen abject de a pune problema. Și am făcut-o numai din considerație și respect față de prietenii și frații mei ortodocși și pe de-asupra dintr-un spirit tolerant, zic eu, tipic tradiției protestante care știe mult mai bine decît ortodoxia ce înseamnă persecuție și batjocură religioasă. Și în plus, dintr-un sprit de respect democratic pe care, evident, România mai are mult pînă să îl poată pricepe. Deci, zic tot eu, am ieșit din ghetto-ul meu de idiot baptist și am întins mîna dincolo de subtilități ca să șterg scuipatul de pe obrazul fratelui meu ortodox. Atunci cînd a fost cazul. Și nu doar cu declarații de complezență.

Eu cred că defectele sau abuzurile oricărei tradiții sau instituții religioase pot și trebuiesc criticate la locul și la timpul lor și cu respectul pe care îl datorezi fiecărei entități sociale de acest gen într-o democrație. Dar în același timp cred că este o diferență între asta și batjocura ieftină genealizatoare și voit veninoasă. S-ar putea ca această diferență să fie mult prea subtilă pentru unii ca să o poată pricepe. Și mă gîndesc inclusiv la editorul care a aprobat acest articol. Tocmai de aceea mă întreb dacă acel editor mi-ar aproba și mie niște articole despre jidani, țigani și bancuri cu popi și măicuțe. Să mai menționez că întrebarea e retorică așa ca să priceapă și Cristiana Miu? Uite că o fac: E r e t o r i c ă!

Nu știu, poate iar am bătut toaca degeaba, și mai e și gerul ăsta afară. Nu cred că a auzit nimeni.

Ca întotdeauna, mulțumesc de trecere și comentariu, Gabi.

Chestia asta îmi aduce aminte de o poveste a lu\' unu\' care vroia să îi zică la altu\' că rața împunge. În rest despre batjocură numai de bine.

Florina, și cînd te gîndești că nici nu eram furios. Poate doar personajul meu, care se credea în Hyde Park.

Interesant Alina. Eu nu mă gîndesc să scot nici un volum. Că n-am ce pune în el. Cred că am să scot cotorul și pune fiecare ce vrea din textele mele. Ce bine ar fi să fie așa. Eu am sensibilitate aparte pentru cotoarele de carte. Mai ales pentru mirosul lor. Eu am copilărit în librărie și începeam să consum cărțile de la cotor. Le miroseam și după aia le citeam. Oare unde mai sînt cleiurile de altădată... Ei uite că am divagat. Deci, nu știu, eu am un cult pentru carte. Nu știu dacă merit să scriu una. Nu știu.

Se spune că oamenii batjocoresc ce nu cunosc. Și cu cît sînt mai ignoranți cu atît o fac cu mai multă plăcere. Ca și creștin baptist găsesc interesant articolul și inițiativa de mai sus. Scoate în evidență pe deplin spiritul european respectuos și tolerant. Chiar sînt curios pe cînd ceva batjocoritor la adresa bisericii ortodoxe române sau la adresa vreunei sfinte Parascheva cu multe moaște (tibie sau peroneu la alegere) sau a vreunui cuvios calugăr de prin Oltenia? Sau probabil trebuie să scot eu revista asta, așa întru frăție poetică. Mă mai gîndesc, tot îmi lipseau mie ideile cu moaște, aghioase și feciorelnice călugărițe. Și mai ales îmi lipsea veninul. Sau nu, fără venin, cu agheazmă și sînge de găină stropit pe sub cearșafuri. \'Om vedea. Ideea e bună. Trebuie numai să găsesc un nume la revista asta. Are cineva vreo idee? Că participanți găsim noi.

Mae,
e un text mai \"personal\" desi nu e pus la personale. Uneori simtim asa, un fel de singuratate benigna. Sau poate asa am perceput-o eu. E un fel de scriitura in care mai \"cad\" din cind in cind. Imi place cum zici tu \"una vuelta en el pasado\".

Elia, dacă ție îți plac cotoarele, nu mă bag...

Bianca, nu știu daca neaparat din Noul Testament doar. Scene ale lapidării sînt pretutindeni în istorie. Mi-a plăcut însă imaginea ta cu iedera cu frunze aprinse... aprinse în jurul coapselor ce nasc... doar zidul e rece...

mulțumesc de citire

Vali, mă bucur că ți-a apărut comentariul înainte ca să răspund cuiva, că atunci chiar aș fi fost încurcat. Cum de te-ai pricopsit de ai rămas doar la 0? Sau s-a întîmplat \"ceva\"?

Bianca, nu te mustru măi. De ce să te mustru. Mă bucur să te revăd aici.

dediudănuț, \"capo-d-opera\" e o vorbă mare. Ești drăguț doar că gîndești așa. Și da, cred că sînt într-o perioadă de (auto)reevaluare și alte redefiniri filosofice. Poate și de asta am devenit mai \"nefocalizat\". Sînt poate indecis între \"sinceritatea\" neoromanticismului post-postmodernist și \"obiectualitatea\" postdouămiismului. Pentru că atît postmodernismul clasic cît și douămiismul mi se par perimate. Merci de trecere.

Nu știu ce să spun. Are și \"lagărul de muncă de lux\" farmecul și avantajele lui. Dar poate nu e acum la modă să le menționăm. Acum e la modă antiamericanismul. Ca orice modă, va trece și ăsta. Tare sînt curios ce va urma.