mărturisiri I

Este ca si cum ai fi iesit din adancu-ti. \"Captuseala sufletului desfacut\" - parca ai vorbi de o usa intredeschisa, o spartura in zid, un ochi de geam neacoperit. Ma apropii de usa intredeschisa si spun: uite, se vad cuiele, nu se stie exact, dar se pare ca sunt de la rastignire. De ce sunt ruginite? Pentru ca in graba rastignirii nu a fost timp si s-au folosit cele care erau la indemana. Dar de ce l-au rastignit? Pentru ca asa se intampla cu orice suflet, cred, chiar inainte de nastere. Constient sau nu de cuiele tale, abia astazi te-ai uitat la ele ca unul care stie durerea. \"Sub rugina e foc si ospat/de profet\" - impotrivirea parca nu-si mai are rostul, daca trebuie sa se intample, se intampla... Cred ca vreau sa spun ca mi-a placut!

Mariana,
cred că vreau să spun că mă bucuri că ai trecut și ai citit cu atîta atenție și ți-ai exprimat simțirile față de text. Asta e bine. Acum nu mai e un text singur.

Pavel,
mă bucur să te revăd. Ce mai faci? În ce privește \"greșelile\" textului, cred că am vrut să folosesc o tehnică mai aparte, poate puțin avangardistă deși am impresia că am mai văzut-o și la alții. Începuturile acelea de cuvine se \"continuă\" în începutul sau chiar în întregimea cuvintelor cu care începe rîndul următor. Habar nu am cum se numește tehnica și nici dacă are vreun nume. Iar dacă, cumva n-a mai folosit-o nimeni pînă acum (deși mă îndoiesc) o inaugurez eu. Mă bucur de citire.

De apreciat cum reușești să redai un ritm de sincopă în poem. Deosebite sunt versurile de început, deși imaginea este mai mult mentală decât sufletească:

dinspre mine douăsprezece ru
bineînțeles că sînt ruginite
și în mine cuiele se văd
prin căptușeala sufletului des
făcut nu născut

Interesant cum în versuri se pot prinde fâșii de suflet. Mulțumesc pentru lectura un poem reușit.

Virgil, vreau si eu la \"ospățul de profet\"! Un bisturiu precis:
\"și în mine cuiele se văd
prin căptușeala sufletului des/facut\". Medic, specialitate lirica avangardista.
\"am fost vin în burdufuri
plumbul topit pe aripi de fluturi\"...
Anais Anais. medic. anabella202. messenger.

Virgil, eu nu stiu daca am mai citit scris asa, parca parca, dar asa impresie puternica nu mi-a lasat. ceea ce ar insemna ca, desi poate nu e un stil nou, tu ai reusit sa-i dai o forma reusita.
Stii deja cat admir forta si precizia cu care marturisesti, te marturisesti, traiesti si rastignirea, si invierea, si omeneasca deznadejde in taisul carnii. Iar poezia aceasta este de citit, re-citit si recitat si in taina si de la tribuna...