Poezie
Lysippe
anteistorii
1 min lectură·
Mediu
mi-au strivit degetele sigilii sarmate călcîiele tale cu rîsul sălbatic zidiri crenelate pătate de sînge și pline de păsări mă dor descărnatele trupuri străpunse-n delirul nebun asediu la porțile mele îți strig nu vei intra dar caii tăi au colții de pardos pe bonturile oaselor mele e smoală încinsă și rîsul tău amazoană copită de cremene-n orbitele mele privesc înspre fumul din ruguri pe dealuri strămoșii și zeii își poartă osînda de veghe doar stîrvul din poarta cetății ne strigă blesteme și urletul mamei barbară urgie miros de femeie a morții și stepei, mirosul de tine…
063.474
0
