Despre plecari

E ultimul tren, iți spuneam, in vreme ce tu începuseși deja sa flirtezi cu absența mea. Pe peron o țiganca vindea semințe de floarea Lunii in cornete făcute din poeziile mele. Tu iți căutai cuvintele prin poșetă, printre biletele de tramvai compostate, pozele cu noi de vara trecută si alte asemenea mărunțișuri. Cei doi indrăgostiți de pe bancă ascultau in căști muzica sferelor, dată la maxim. Simțeam in ceafă răsuflarea rece a locomotivei, si tu nu găseai cuvintele cu care să mă oprești. E ultimul tren, iți spuneam, cu gâtul pe șină.