Secvență
La Dunăre, caișii-s iar în floare
Miresme crude dăruind în noapte
Sunt mistuiri în doruri- așteptare
Și-n fiecare gând pierdut în șoapte
În ritm de vals uitat aleargă unda
Lumina
Iubirea luminii reînvie -n țărâna
seve ascunse înadins
Revarsă-n culoare mireasmă păgâna
în doruri de cânt necuprins
Ea albe întoarceri îmbie-n răstimp
din zboruri ce -azurul
Deznodământ
Târziu, la răscruce de gânduri
Prin pulberi uitate,pleiade
Ascunse viclean , printre rânduri
Trec doruri in cete nomade...
Tresar și zâmbesc a-ntamplare
Alaiului ce-l știu
E freamăt de culoare și mireasmă
Și feciorelnică, sfioasă așteptare
Întruchipare de catapeteasmă
Răsfrângeri de Lumină-s într-o floare...
Ascunde întristarea între spini