Poezie
Naturalia...
1 min lectură·
Mediu
Secvență
La Dunăre, caișii-s iar în floare
Miresme crude dăruind în noapte
Sunt mistuiri în doruri- așteptare
Și-n fiecare gând pierdut în șoapte
În ritm de vals uitat aleargă unda
Imlădiere-i salcia sub zefir
Se pare-ncremenită și secunda
Sub privegheri de astru în delir
Cu murmur de antică ursitoare
Ademenite-s tainele la mal
Inmuguresc iubiri nepieritoare
Povestea lor o știe orice val
Târziu..
Adorm anotimpuri sub ploi
Urme de pași-visuri în doi
Hoinare adieri încearcă s-aprindă
Cenușa iubirii, încă arzândă
Acoperă spațiul rămas între noi
Plânset de timp ce nu vine-napoi
Ritual
Când noaptea coboară, mătase
Și ninge petala de măr
Luceferi din boltă descoase,
Răsfiră-mi podoabă în păr !
O mantie din raze de lună
Așterne-mi pe umeri ,chemare
Mai pune-mi pe frunte, cunună
Flori dalbe- mărgăritare !
Altar fă-mi din cerul cu stele
Și daruie-mi pe inelar
Himeră din visele mele
Verigă, halo selenar !
În brațele tale mă prinde
Să-ți fiu eu un lujer de-acantă
Și buzelor tale arzânde
Sluji-voi în chip de bacantă !
Vârtejuri de dansuri de iele
Ne-or pierde-n abis de păcat
Stigmatul iubirii rebele
Etern ,ne va fi însemnat !
001374
0