Victor Potra
Verificat@victor-potra
„Fără idoli! Oricât ar fi de frumoși...”
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere…
După părerea mea, aceștia sunt trei \"rebeli\" culturali care au inventat din aproape nimic România culturală modernă.
Reluând întrebarea: Eminescule! Erai doar tu de ajuns? Și dacă nu, ce e frăția aceea de ne scapă în ziua de azi?
Și un adagiu personal... Eminescule! Cine ți-a dat voie să mori? Pe mine m-ai întrebat?
Victor
Pe textul:
„Domnul Eminescu, luat la întrebări de jurnaliști" de florian stoian -silișteanu
RecomandatDupă căldura patului, fierbințeala lui m-aș hazarda chiar, în fața oglinzii e răcoare. Noi, bărbații, nu prea știm, că suntem de obicei ocupați să sforăim...
Arată încordate, Anghel, mulțumesc pentru sugestie, aș putea să schimb... :))
Cât de talentat ești când nu vrei să-nțelegi ceva... :)) Evident, același personaj relatează replici din trecut, ale celor 2 amanți... :P
Nu se știe dacă eu sug șolduri, personajului meu se pare că-i place...
În final uiți cui se adresează monologul. O asemenea banalitate e fix ce trebuie pentru credibilitate... Că nu e jurnal, e proză! :P :))
PostPitigrilli-ul tău,
Victor
Pe textul:
„corupere de minore, 10 minute, fără scrupule" de Victor Potra
De îmbunătățitCă nu-i dreptate pe lume,
Că e amuzantă tare,
Deși poantele sunt rare...
Cu respect,
Victor
Pe textul:
„Editorilor, care m-au \"sechestrat\" la Atelier" de ioan toderascu
Nu vreau să dezvolt acum ce concluzii/dezvoltări îmi umblă prin cap, că am învățat de la cineva să fiu prudent cu ce scriu când am oareșce la bord... :)
Totuși, trebuie spus, că pulsul unei societăți moderne apropos de receptarea culturii, nu e de luat (doar) de la oameni de cultură, ci și (mai ales) de la jurnaliști, ca fiind fin cunoscători ai gustului public.
Brava \"Sile\", ideea cu \"ce ai vrea să-l întrebi\" relevă un reporter \"hârșit în rele\", atașat unui scop \"alb\" :))
Să trăiești,
Victor
Pe textul:
„Domnul Eminescu, luat la întrebări de jurnaliști" de florian stoian -silișteanu
RecomandatCorina, na belea! Meaning? În orice caz, niciodată nu e \"vs\", poate \"&\"...
Andrei, femeia nu se \"predă\", în viziunea mea, călătorește cu tine, aș spune... Spune-mi despre ce poem e vorba, nu mi-a picat fisa, aș aprecia, sincer... :)
Călin, păi și eu tot la poem mă refeream... Că doar nu e trecută la \"Personale, Jurnal\", e literatură, e poezie, e ficțiune... Deja încep să simt că îmi scapă ceva important...
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Sper este o completare revelatoare, chiar dacă excesiv de vulnerabilă... :)
Pe cât mai curând,
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Madame Mamier, psihologic vorbind, sunt pe alocuri \"feminofil\". De aici poate și rezonanța... :) Femeile mă atrag, însă datorită forței lor, nicidecum pentru slăbiciune.
Mulțumesc și pentru semnul la \"m i z e r a b i l a i u b i r e\"
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Anghel, ce-ar fi să ne alegem niște culori? :) Știi, cum erau pe vremuri, Cavalerul Negru, Cavaleul Roșu sau Alb... Curtoazia îmi impune să te las pe tine primul să alegi... :) Eu voi alege prin contrast :))
Victor
Pe textul:
„\"Serile Artgotice\" - cronica 10 ianuarie" de Călin Sămărghițan
Madame Mamier, mă adiase o boare de intuiție când am scris coaste, dar pe urmă gândul a trecut, pus în umbră de altele. E perfect regăsibilă și ideea de Eva. Aveți dreptate cu deschiderea către interpretări, nucleul poeziei trebuie să fie un electron liber.
Călin, mărturisesc că sunt surprins... :) Am stat să mă uit câș la poemă din toate părțile, dar tot nu reușesc să o citesc în notă misogină... Pentru mine e o foame de esență - feminitate întrupată în concretul multiplului posibil. Recunosc că ai reușit să-mi pui creierul pe bigudiuri, poate mai îmi dai un indiciu? :)
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Liviu, desigur că nu doream să aflu ceea ce pot face, ci ceea ce este uzat până la trecerea în uzanță... Finețea constă aici, pentru mine, în abordarea femeii în nota devenirii hegeliene, în trei citiri posibile... :) Nu te mint, citește atent...
Marius, desigur că nu am pretenția cursivității unui poet experimentat, de aceea mă ghidez adesea aproape exclusiv după imagini și senzații... Cu toată prietenia pe care ți-o port, ultima strofă mi se pare fie intangibilă, fie de scos cu totul... :)
Ioana Geier, desigur că nu am să te las să fugi cu nimic din ceea ce este al meu :) , câștigat printr-o autofeminizare dual-dureroasă, dar întrebarea care mă frământă de la un timp, cu adevărat, este: e \"Jo\" ca în \"Gustul Mierii\"?
Desigur că nu vă pot mulțumi cu sinceritate, pot doar încerca să vă mai tentez și altă dată cu \"răsfățuri, cataifuri, crime\", cum bine spunea mentorul meu, Dan Mihuț.
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Mulțumesc :)
Victor
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
V.
Pe textul:
„femeile nu se numără" de Victor Potra
Madame Mamier, mulțumesc pentru punctările care, dincolo de alinarea egoului, sunt utile pentru a încerca să \"atac\" și poezia, ca gen, cu șanse. Corecțiile pe franceză sunt binevenite, nu am mai vorbit de zece ani, și recunosc - mi-e dor :)
Ura de semeni este otravă pentru suflet, dar excesele mele vin din iubire. Altfel, n-aș fi fost capabil să-mi cer scuze și să recunosc că am greșit în ceea ce vă privește. Dar cred în continuare că am dreptul și datoria să-mi iubesc limba, ca leagăn al culturii care îmi permite să fiu mai mult decât un trecător indiferent prin viață...
Avec mes remerciements, :)
Victor
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
Începutul îmi pare ușor lung. E adevărat că trebuie să inducă o stare de lehamite, care să aibă timp să se instaleze în cititor, parcă totuși n-ar fi stricat un mic contrapunct pe parcurs, să țină atenția trează.
Aș fi dezvoltat un pic și la dăunători, tot pentru umor:
[...]„Noi sîntem dăunătorii”, răspunde bulibașa. \"Ce sunteți, mă?\", s-a strâmbat asistenta la el. \"Dăunători. Am venit să dăunăm sînge, că ne-a trimis de la primărie\"[...]
Sunt câteva typo, \"privind-ul\" etc...
O proză de calitate, dar parcă un episod de trecere, luând în considerare ce am citit până acum din serie.
Spor în continuare,
Victor Potra
Pe textul:
„Cîrciuma lui Bicuță" de Liviu Nanu
Totuși Liviu a sesizat o anumită asumare la mine. Titlul este \"m i z e r a b i l a i u b i r e\". Platfus, cocoașă, unghii negre - nu sunt artificii poetice, ci punctul de pornire al trăirii. Lupta cu mizerabilul te malformează, e un sacrificiu pe care eu îl iubesc în toate formele sale. Și din platfus crește o îmbrățișare completă, din cocoașă răsare o lună orbind cu eclipse, unghiile negre sunt prețul plătit pentru curățenia altora, și la sfârșit nu există nici un acasă, totul trebuie reinventat... :)
Cu drag, Victor
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
Mda, ar trebui să-mi scriu undeva mare, că drumul spre iad e pavat cu presupoziții... Mes escuses, madame, dacă entuziasme polemice au produs în trecut derapaje în relaționarea cu dumneavoastră...
Avec respect,
Victor :)
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
În privința pozei pe care mi-ai împărtășit-o cu amabilitate, mi-e teamă că persoana din poziția orizontală, așa cum este, induce o confuzie... Dacă ar fi fost o aluzie, mă așteptam la un personaj uman... Așa însă, pare mai degrabă o proiectare a unor dorințe reprimate într-o veșnică vânătoare de competitori imaginari... :))
Totuși îți pot împărtăși un secret, deschide ureche bine și ascultă aici :)))
Victor
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
Regardant ce poème, il s’agit d’un symbolisme pas du tout narratif. Ces sont des hypostases de l’amour, dans lequel la femme aimée joue le rôle motrice. Le poète reste « assis », seulement en réagissant. Il est comme un peintre, mais aussi le motive de l’attitude qu’il peint.
Si les métaphores sont trop hermétiques, s’il vous semble que le discours n’est pas compréhensible, ça, on peut discuter. Mais pour ça, vous devrez être plus explicite.
Avec remerciassions pour votre commentaire,
Victor Potra
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
Cât despre meserie, m-aș lăsa da\' nu pot, fiule, sunt dependent de comurile tale, ești injecția mea de adrenalină.
Totuși îmi ești simpatic așa că îți dau o cheie pentru înțelegerea simbolisticii mele. Noi doi suntem exact pe dos, atât emoțional cât și la nivelul opțiunilor intelectuale. Când dorești să mă citești, fă un experiment mental și imaginează-ți cum ar gândi anti-eul tău. Așa, cel puțin, vei putea spune că nu-ți place, dar după ce ai înțeles.
Baftă la poetese,
Victor
Pe textul:
„m i z e r a b i l a i u b i r e" de Victor Potra
Mai rămâne ca stăpânul ducatului să trimită olăcari cu vești despre voia domniei sale... :)
Victor
Pe textul:
„\"Serile Artgotice\" - cronica 10 ianuarie" de Călin Sămărghițan
