Poezie
Poem de moarte
reteta postfericirii
1 min lectură·
Mediu
se moare în nopți cu geamul deschis lăsând gândurile
să sufle crivăț în toți poriii
se moare întotdeauna citind rafturi goale
se fac cruci pe spatele păianjenilor
se adoarme într-un cuib de iluzii și
se culeg fotoni dintr-un tunel
ca Hänsel și Gretel
se moare în blana de urs a strămoșilor
se luptă până la prima bornă kilometrică apoi
se adună mâinile tăiate și
se pornește spre aula cerească
se înșurubează anii în zid
se moare la nașterea cerbilor
se trăiește cu moartea legată de gât
se tranșează vise și
se mănâncă
0126.329
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vâță - Diénes Andrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vâță - Diénes Andrea. “Poem de moarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vata-dienes-andrea/poezie/87468/poem-de-moarteComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CBAh, ce mi-a placut!
Au fost insa si lucruri usor deranjante dar remediabile:lipsa diacriticelor si acel \"PE PAianjeni\".
Au fost insa si lucruri usor deranjante dar remediabile:lipsa diacriticelor si acel \"PE PAianjeni\".
0
VAVa multumesc amandurora pentru trecere. Am pus diacritice, desi la mine e un chin teribil, fiindca nu am in calculator si am corectat si paianjenii. Va mai astept la mine.
Andrea
Andrea
0
ANse intampla multe in poemul tau andrea dear, se pierde lumea, se regaseste, se saruta, se face dragoste, se creeaza, se moare, dar mai presus e viata in sine
...or sumthing :))
andrei
...or sumthing :))
andrei
0
AMAi câteva versuri foarte bune în poem:
\"se adună mâinile tăiate și
se pornește spre aula cerească
se înșurubează anii în zid\"
Nu mi-a plăcut: \"se moare în blana de urs a strămoșilor\".
În rest, un poem bine realizat.
0
VAAsa e, Andrei, se intampla multe - as fi vrut sa se intample chiar toate.
Alina, acum mii de ani oamenii rapuneau ursi si le imbracau blana pentru a fi imbatabili cu aceasta. E un simbol... Multumesc pentru apreciere si pentru trecere.
Alina, acum mii de ani oamenii rapuneau ursi si le imbracau blana pentru a fi imbatabili cu aceasta. E un simbol... Multumesc pentru apreciere si pentru trecere.
0
AMPrea simplist redat simbolul, dragă Andrea. Pune-i o haină de metaforă peste blană. Merită.
0
DPHi you!
Ce mai faci?
Vad ca viata pe poezie maturizeaza mult, cel putin poetic! :) Imi place ce scrii, aceleasi probleme le am si eu cu diacriticele, dar c\'est la vie, cum zice neamtul! :)
Nu imi place ultimul vers.
Te pup.
Dani
Ce mai faci?
Vad ca viata pe poezie maturizeaza mult, cel putin poetic! :) Imi place ce scrii, aceleasi probleme le am si eu cu diacriticele, dar c\'est la vie, cum zice neamtul! :)
Nu imi place ultimul vers.
Te pup.
Dani
0
NVDistincție acordată
Mie poezia mi-a placut... poate pentru ca exista momente in care si eu gasesc moartea cat se poate de reconfortanta, aproape tonica :)
Daca e sa evidentiez un anume vers atunci acela ar fi \"se moare în blana de urs a strămoșilor\" cu rezerva ca ar fi sunat mai bine daca am fi translat din plan general particularizand... mi se pare o cheie a poemului... blana e pana la urma expresia trecerii omului prin lume, e parte din mostenirea de sange de animal ucis dar si de caldura, e experienta celor care au trait inaintea noastra si care cumva ne vegheaza... o perspectiva tribala care mi se pare foarte potrivita... ce facem cand nu ne gasim locul? unde mergem?... legatura intre cei vii si cei morti din acelasi neam e mult mai puternica decat am vrea sa credem noi si stiu ca Andrea cunoaste puterea acesta.
Finalul il inteleg ca un soi de \"ouroboros\" ce se mananca pe sine, in sine si pentru sine, de-a pururi intru iad sau poate paradis.
Fotonii aia bata\'i vina, purici stelari, tare ma mai sacaie si as suna la deratizare :)
Daca e sa evidentiez un anume vers atunci acela ar fi \"se moare în blana de urs a strămoșilor\" cu rezerva ca ar fi sunat mai bine daca am fi translat din plan general particularizand... mi se pare o cheie a poemului... blana e pana la urma expresia trecerii omului prin lume, e parte din mostenirea de sange de animal ucis dar si de caldura, e experienta celor care au trait inaintea noastra si care cumva ne vegheaza... o perspectiva tribala care mi se pare foarte potrivita... ce facem cand nu ne gasim locul? unde mergem?... legatura intre cei vii si cei morti din acelasi neam e mult mai puternica decat am vrea sa credem noi si stiu ca Andrea cunoaste puterea acesta.
Finalul il inteleg ca un soi de \"ouroboros\" ce se mananca pe sine, in sine si pentru sine, de-a pururi intru iad sau poate paradis.
Fotonii aia bata\'i vina, purici stelari, tare ma mai sacaie si as suna la deratizare :)
0
ML
0
RDImi place violenta, metafora si starea poeziei!
Te felicit!
Razvan
Te felicit!
Razvan
0
VAAlina, din cate am observat, tu ma citesti de ceva vreme. Stii ca imi plac imaginile compacte:)
Daniel, imi pare bine sa te revad, a trecut ceva vreme. Ultimul vers e sinteza vietii vazuta in momentul mortii - visele mancate devin parte din noi si revin intr-un intreg in momentul sfarsitului. As putea face referire aici la viziunile unui pui de prepelita la marginea unui lastar...
Vladimir, ca de obicei, comentariul tau da viata poeziei mele. Iti multumesc.
Lavinia, nu te-am vazut de foarte mult timp la subsolul unui text de-al meu. Te mai astept.
Razvan, ma bucur ca te-ai regasit in trairile mele.
Va multumesc tuturor.
Daniel, imi pare bine sa te revad, a trecut ceva vreme. Ultimul vers e sinteza vietii vazuta in momentul mortii - visele mancate devin parte din noi si revin intr-un intreg in momentul sfarsitului. As putea face referire aici la viziunile unui pui de prepelita la marginea unui lastar...
Vladimir, ca de obicei, comentariul tau da viata poeziei mele. Iti multumesc.
Lavinia, nu te-am vazut de foarte mult timp la subsolul unui text de-al meu. Te mai astept.
Razvan, ma bucur ca te-ai regasit in trairile mele.
Va multumesc tuturor.
0
si se citeste placut...