VMVasile Munteanu
Verificat@vasile-munteanu
Bucuresti
nu sunt poetul ce l-ați așteptat să vină și nici poetul care nu va mai veni - sunt visul nedormit, mirarea, primăvara sunt azi aici, dar mâine nu știu unde voi mai fi și dacă să nu [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10 București via Pitești…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
mulțumesc pentru sugestii: „legată” scot pe loc :); la celelalte mă mai gândesc; cât despre titlul poeziei, am mai avut una, „Mie însumi, la revedere” (pe care ai remarcat-o și tu...), dar care acum (prin bunăvoința Niei să sperăm că nu pentru mult timp:) ) nu mai este în pagină, întrucât am șters-o.
Și, în timp ce scriam, mă gâdeam la „versul 4”; cred că i-am găsit dezlegare; mulțumesc.
cu respect,
Și, în timp ce scriam, mă gâdeam la „versul 4”; cred că i-am găsit dezlegare; mulțumesc.
cu respect,
Pe textul:
„mie însumi" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextnu știu dacă e bine să recunosc asta sau nu, însă am scris această poezie 09.11.\'05 d.c.E. (a se citi „după comentariul Elenei”:) ); încercam să văd dacă mi-am păstrat sau nu simțul receptivității... :)
Ce bine că mai există și oameni sinceri.
cu drag,
Ce bine că mai există și oameni sinceri.
cu drag,
Pe textul:
„mie însumi" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextbună dimineața și bucuros de (re)venire prin spațiul meu, fie el și nestilizat; spuneam undeva, la o poezie mai veche din perioada în care ne mai intersectam cuvintele -:) -că eu \"nu am stil\" (adică încerc să mut stilul în conținut...); cu atât mai mult cu cât \"postmodernismul\" (pe care unii îl interpretează greșit drept \"curent\") nu m-a atras niciodată; aș putea spune că dimpotrivă... dar cine te mai crede când te interpretează cu unitățile de măsură ale altora; prin urmare, cred că acela pe care îl cauți este, încă, printre cuvinte...
Pe textul:
„dezmembrări" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextștiu că nu este o cauză care să merite polemică; în plus, mi-aș fi dorit din suflet să nu revin asupra unui comentariu, dar mi-am adus aminte de finalul bancului cu bulă în care acesta justifică de ce vrea să se facă psihanalist: dintre două femei - una care mușcă din înghețată și una care linge înghețată - cea măritată este aceea care are verighetă pe degete, însă în felul acesta își dădea seama de modul de a gândi al interlocutoarei...
Pe textul:
„unii sunt mai simpatici" de Ion Nimerencu
0 suflu
Contextpoetul, melcul propriilor umori? idee imposibil de acceptat în absența sincerității frenetice, izvorâte dintr-un superlativ al vitalității și, de ce nu, al virilității - fie ea și „raționale”; avem de-a face, astfel, cu o realitate care nu se contemplă, ci se consumă, nu se conservă, ci se uzează, din creștet până în „talpă”; frumosul conceptual este, prin urmare, subjugat de multitudinea determinărilor existențiale, omul viu fiind omul intensităților din fiecare cilpă a vieții.
cu respect,
cu respect,
Pe textul:
„unii sunt mai simpatici" de Ion Nimerencu
0 suflu
Contextîți mulțumesc pentru opțiunea de a-ți începe experiența de comentator la o poezie de-a mea; mărturisesc faptul că atmosfera pieței din Chișinău îmi e străină; în București, fenomenul e real, dar, poate că, în poezie, el spune mai mult; cel puțin eu am încercat...:).
cu respect,
cu respect,
Pe textul:
„liberte de langage" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextai reușit o „romanță”; versuri bune, metafore sensibile; păcat, totuși, că te încăpățânezi să realizezi un „contrapunct” unei poezii care nu poate fi răstălmăcită cu atâta franchețe; eu aș opta pentru o realizare personală; și aș încerca să evit „compresă”; evident, e o simplă părere a unui simplu cititor.
cu respect,
cu respect,
Pe textul:
„Iubire iartă-mă" de Constantin Rusu
0 suflu
Contextar fi dificil de precizat cât anume este cântec în această poezie și cât anume se exprimă în cuvinte; e ca un bocet al singurătății „în lume”, ca o (de)plângere de mine/mă/m; tensiunea crește și se învrejură în jurul ochilor cititorului, plesnind la vârf în mărturisirea „poemului despre noi”, optând pentru cuvânt ca instrument al comunicării, întrucât acesta, cuvântul, asemeni frunzei de iederă, își este sieși diversitate în unitate, cromatică și destin, devenire și necesitate; portreatizarea e simplă, directă, (auto) biografică, însă dozată suficient pentru a tușa clar diferențele specifice; o poezie tristă și puternică, oscilând între exagerare și delicatețe, ca un limbaj al unui penel îngândurat...
cu drag,
cu drag,
Pe textul:
„Avioane de hârtie" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
Contextmereu treaz înspre lumea propriilor idei, poetul nu operează prin cuvânt cu o valoare matematică; este, cel mult, o funcție a însăși vieții lui, a ușilor interpuse între adevăr și iluzie, între sacru și ispitire; „adunearea în cuvânt” e singurul remediu.
cu respect,
cu respect,
Pe textul:
„De când alerg*" de Adrian Erbiceanu
0 suflu
Contextabsența devine dragoste aspirând către înnourările sinelui dincolo de care ochiul strălucește ca o matrice primordială, asemeni unei răni născute prin rostire sau unei celule care se divide mereu identică, pururi neschimbătoare, ca într-un ritm al misterioaselor tenebre ale necuvântării pentru care inima are rolul unui orologiu metafizic, al cărui mecanism sacadează acvatic, diluvian sentințe afective: “mă iubește nu mă iubește mă”, unde pronumele în-ființării are rol de accent creațional; teluricul are rolul “foarfecelui” dezlegător de noduri gordine oscilând între ethos și eros, între sentimentul datoriei și sentimentul estetic.
cu drag,
Pe textul:
„instrumente de tortură" de Dacian Constantin
0 suflu
ContextTorturată de spații altă dată generatoare de echilibru, autoarea, conștientizează, în cele din urmă, printr-un refuz afectiv îndelung, ostilitatea universului guverant de legi obscure.
Incomensurabilul devine factor de beție, o „tensiune” din interiorul căreia se poate percepe în mod absolut imensitatea, fragilitatea liniei imaginare dintre luiciditate și nebunie.
Totul, în aceste zile s-a dereglat, „a sărit de pe fix”, totul rămâne în urmă, chiar și cele care o iau înainte sunt un ecou anticipat al trăirii încă neîntâmplate.
Incomensurabilul devine factor de beție, o „tensiune” din interiorul căreia se poate percepe în mod absolut imensitatea, fragilitatea liniei imaginare dintre luiciditate și nebunie.
Totul, în aceste zile s-a dereglat, „a sărit de pe fix”, totul rămâne în urmă, chiar și cele care o iau înainte sunt un ecou anticipat al trăirii încă neîntâmplate.
Pe textul:
„nu mai am nici o taină" de Monica Mihaela Pop
0 suflu
ContextMonica, „vivacitate”; Diana are dreptate...:)
Pe textul:
„gang-bang" de Vasile Munteanu
Recomandat0 suflu
ContextDorina, dimineață trebuie că era, poate de aceea mi se înrourau liniile imaginare de tramvai :);
Cosmin, nu o să te întreb (din reciprocitate, evident...), pre unde erai la încercările „de modă veche”; am să te liniștesc, numai, spunându-ți că nici eu nu sunt mulțumit de „virilitatea” mea matinală :);
Diana :), nu trebuia, trebuie; și celebru, în loc de „celelbru”; și piercing în loc de „pierceing”; promit să corectez altă dată...:);
Monica, vivavicitate poți afla pretutindeni; totul este să citești des :).
Vă mulțumesc pentru lectură și pentru comentarii.
Cosmin, nu o să te întreb (din reciprocitate, evident...), pre unde erai la încercările „de modă veche”; am să te liniștesc, numai, spunându-ți că nici eu nu sunt mulțumit de „virilitatea” mea matinală :);
Diana :), nu trebuia, trebuie; și celebru, în loc de „celelbru”; și piercing în loc de „pierceing”; promit să corectez altă dată...:);
Monica, vivavicitate poți afla pretutindeni; totul este să citești des :).
Vă mulțumesc pentru lectură și pentru comentarii.
Pe textul:
„gang-bang" de Vasile Munteanu
Recomandat0 suflu
Context\"voi traversa pe roșu la colțea/ în scrâșnet de roți/ visând libertin/ la tramvaiul lui labiș\"; ultima oară când am trecut eu pe acolo, ieri, nu circula; dar cine știe... într-un vis libertin totul este posibil; vatmanul să fie nebun, tramvaiul să fie în pielea goală...; chiar și agentul de circulație poate să fie pește; mulțumesc de popasul matinal și pentru apreciere.
cu respect,
cu respect,
Pe textul:
„gang-bang" de Vasile Munteanu
Recomandat0 suflu
Contextse făcea că eu nu am înțeles; că tu nu ai înțeles că eu am înțeles că tu ai înțeles; dar că n-am înțeles de ce nu ai înțeles...
un tăciune și-un cărbune...
un tăciune și-un cărbune...
Pe textul:
„nebuna m-a mințit povești" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contextdar sper să îl felicit primul pe autor; așa, ca de doi „cunoscuți” de Târgul din Vale... :)
La Mai Multe.
La Mai Multe.
Pe textul:
„Apariție editorială - Mi amor - Costin Tănăsescu" de Eugenia Reiter
0 suflu
Contextcel mai mult din ceea ce spui mă bucură că nu ești pentru prima oară în pagina mea...; și „disonanță”; iartă un... obosit :)
Pe textul:
„nebuna m-a mințit povești" de Vasile Munteanu
0 suflu
Contexto posibilă recomandare? citește și tu... începutul; îmi pare rău că nu ți-am păstrat interesul până la final; oricum, îți mulțumesc pentru lectură.
Pe textul:
„eu, el, străinul" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextLi, criminalul, din punctul meu de vedere, este acela care vorbește fără să spună nimic; de fapt, ce anume intenționai să mă întrebi?
Livia, cel mai mult din ceea ce spui este că nu ești pentru prima oară în pagina mea; restul este... istorie sietistică :); ceea ce este distonant bine ar fi să nu te preocupe: așa este tot ce fac eu in ultima vreme...; mulțumesc.
Elena, ceva se vorbește nouă la fel... :); mulțumesc.
cu drag,
Livia, cel mai mult din ceea ce spui este că nu ești pentru prima oară în pagina mea; restul este... istorie sietistică :); ceea ce este distonant bine ar fi să nu te preocupe: așa este tot ce fac eu in ultima vreme...; mulțumesc.
Elena, ceva se vorbește nouă la fel... :); mulțumesc.
cu drag,
Pe textul:
„nebuna m-a mințit povești" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context