Poezie
am fost am văzut am păscut
1 min lectură·
Mediu
scriu aceste rânduri ghiftuit de ouă și drob mă simt
potrivit după ritmul unui gălbenuș de teama căruia
rareori adorm
în somn mă bate viul din el cu picioarele
chiar și vânătorul poate muri de aprindere la plămâni
cărând în spate pe un drum prea lung vânatul doborât
cu mână sigură
nu întâmplarea îi constrânge pe oameni să vorbească
în somn
ci premoniția
oricât de înaltă flacăra
nu poate mistui frigul și foamea
singurii martori îmi sunt bocancii acoperiți de praf
și cenușă
când poți însuma cele ale vieții într-o foaie de cort
și o raniță
ești pe drumul bun
orice munte este o insulă
vor ajunge la inima ei însângerații cărora pe distanța
dintre copil și adult
le-au crescut din coate iarbă și flori
poate de aceea soarele ocolește în mod egal pietrele
pe care eu le împart în secunde
și ceața se ridică printre brazi ca un cârd de fantome
lângă o brândușă
un pui de ciută rătăcit mă privește cu ochii mei
de altădată
054.655
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 167
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “am fost am văzut am păscut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/241067/am-fost-am-vazut-am-pascutComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMUn astfel de poem este o voluntară așezare la zidul romantismului în care se trag chiar acum rafale de mitralieră.Ca să emiți un astfel de final:\"un pui de ciută mă privește cu ochii mei/de altădată\", sigur ai avut nevoie de un curaj adolescentin.Eu aștept să se spargă vasul, fiind un pesimist.Altfel felicitări! și Hristos a înviat!
0
GPStiu ca dnul Munteanu e impotriva \"ismelor\". Pentru ca poezia adevarata depaseste limitele acestora. Textul este emotionant, plecand de la parafraza lirica de la inceput dupa \"Oul dogmatic\" al lui I. Barbu si incheind cu finalul ce da si nota nostalgica. Altfel, un poem despre menirea poetului si lungul drum al recunoasterii acestuia, despre calau si victima, mistuire si renastere. Un text poetic exemplar, in viziunea mea. Hristos a-nviat!
0
RMSubscriu celor scrise de Vasile Mihalache, nu de alta, dar n-am nimic mai frumos de spus. A spus el totul.
Brândușa (călcată de mitraliori...)
Brândușa (călcată de mitraliori...)
0
VMPaul: aprecierea unui persoane înzestrate poetic este recomandarea potrivită; pentru care îți mulțumesc.
Vasile: a recunoaște că există un zid la care Poezia (sau unii reprezentanți ai ei...) poate (pot) fi așezată (așezați) legată (legați) la ochi, înseamnă a recunoaște autoritatea plutonului de execuție; pentru mine, nimeni nu este autoritar în Poezie; aceia care se pretind sunt simplii veleitari; cuvinte vechi sunt uitate, limbajele mor și verbul lucrează mai repede (nu implicit mai bine) în aceia care vorbesc decât aceia care tac; nici unul dintre noi nu va pune punct acestei rostiri, cum nici o tăcere nu ne va împlini ca oameni; cuvântul meu a fost sădit în mine de aceia care au murit în Poezie, deci socoteală acelora voi da; puțin îmi pasă de viii care se cred un fel de Cătălin Botezatu ai literaturii; cât despre vasul acela, spuneam undeva: \"spărgând ulciorul upanișadic ce rămâne din el?/ forma vasului contopindu-se cu spațiul fără de forme/ cât de frumoasă poezie a mecanicii cerești newtoniene\"; dincolo de plin este un plin mai mare...; mulțumesc pentru cuvântul tău (din) nou.
George: domnului munteanu îi place să i se spună Vasile :); mult mulțumesc pentru în_semn.
Romulus: și eu subscriu; Valery, de exemplu, era convins că muții exprimă adevărul; mulțumesc pentru lectură și pentru semn.
Vasile: a recunoaște că există un zid la care Poezia (sau unii reprezentanți ai ei...) poate (pot) fi așezată (așezați) legată (legați) la ochi, înseamnă a recunoaște autoritatea plutonului de execuție; pentru mine, nimeni nu este autoritar în Poezie; aceia care se pretind sunt simplii veleitari; cuvinte vechi sunt uitate, limbajele mor și verbul lucrează mai repede (nu implicit mai bine) în aceia care vorbesc decât aceia care tac; nici unul dintre noi nu va pune punct acestei rostiri, cum nici o tăcere nu ne va împlini ca oameni; cuvântul meu a fost sădit în mine de aceia care au murit în Poezie, deci socoteală acelora voi da; puțin îmi pasă de viii care se cred un fel de Cătălin Botezatu ai literaturii; cât despre vasul acela, spuneam undeva: \"spărgând ulciorul upanișadic ce rămâne din el?/ forma vasului contopindu-se cu spațiul fără de forme/ cât de frumoasă poezie a mecanicii cerești newtoniene\"; dincolo de plin este un plin mai mare...; mulțumesc pentru cuvântul tău (din) nou.
George: domnului munteanu îi place să i se spună Vasile :); mult mulțumesc pentru în_semn.
Romulus: și eu subscriu; Valery, de exemplu, era convins că muții exprimă adevărul; mulțumesc pentru lectură și pentru semn.
0
te citesc cu plăcere Vasile!