delirum hristum

versurile tale sunt la inima mea. tare imi place cum mai scrii. din titlu se observa deschiderea ta spre interior. o imbinare a versului cu lumina fiintei tale. faptul ca ai plasat numele tau in poem si contextul \"va cobori El din vis...\" sugereaza \"El te cauta si tu cum esti\", cum te va gasi. o imbinare a realului trait cu imaginile creative. cu drag, bia

ohohoooo... chiar da! inteligent spellul, dar ceva la prozodie ma turmenteaza. nu cred ca de la rima, dar de la ritm... nu spun eu asta, spune intuitia mea:)
si tu ai avut texte mai bune care aproape nu au fost vazute... cred ca-mi aduc aminte de un morphism celebru cu aceasta ocazie... ti-l scriu altundeva.

Cuvinte noi, arhaisme și asocieri de idei sclipitoare... o poezie rară.

si sa tot scrii poezii frumoase ca aceasta, pline de har, de intelepciune, de miez, de spusa artistica de exceptie, ca o crestatura romanesca pe lemn.Pacat ca nu pot gasi cele scrise de tine intr-un volum de poezie pe care sa il sorb cu fiecare vers. Il astept totusi.

Bia: ne imaginăm realul sau \"realizăm\" imaginarul, cine mai știe...; da, ai dreptate, simțit-am în trup, dar doritu-mi-am numai ca numele meu să fi fost; asemenea.

Ioana: \"ohohooo...\" (îmi zic... Ioana...);
ritm, rimă - poezie, șubler, micrometru sau inimă de hârtie?
\"și tu\"... și mai cine? :)
\"neobservate\"... neobservate de către cine? :)
aștept \"celebrul morphism\" și... mulțumesc sincer pentru apreciere, știu bine că nu răzbate cuvântul tău oriunde gratuit.

Liviu: mulțumesc, ești tu un cititor sensibil și generos.

Elena: mulțumesc pentru urare și sunt recunoscător trecerilor tale rare, dar substanțiale; cât despre volum, eu știu, poate că toate rostui-se-vor în curând :).

Am citit. Ar trebui să scriu o apreciere ortodoxă așa cum cere regulamentul (rimă, ritm, structură, toate cele de cuviintă). Nu cred ca am harul.
Simt doar o atracție irezistibilă sa pun într-un fel degetul pe acest text-- pe care l-aș numi mai curând fluid de nu-știu-ce -- scriind ceva, acolo, orice, doar ca să mă dezinfectez. Mă tulbură, mă scoate din apele mele, și nici că mă simt mai bine când dau pe biografie: o figură de puștan. Atât de tânăr și un monstru? O, Doamne?

Pentru o clipa am crezut ca a renascut Nichita...Imi place, imi place, imi place ! Esti singurul care imbina aceste cuvinte aparent fara legatura si care spun impreuna cu mult mai multe decat orice poezie gandita detaliat ca structura. Cat despte ritm, masura..., nu-ti incorseta poeziile doar pentru ca cineva a spus ca ar fi esentiale! ai stirbi farmecul versurilor.

bine ați venit (pe site și în această pagină); vă mulțumesc pentru lectură și pentru cuvinte;
și o precizare (pentru Ozan): \"puștanul\" e sub piele, devorat de \"monstru\" :).

vasile citesc si ma gandesc ca sunt cu adevarat singuri numai cei care fug dinadins de singuratate

insinguratule, insingureaza-te

caci nu esti singur

si nu primi pe nimeni cu spurcatul

iar daca vezi ca harul se zbate fara trup, nu te arunca pe el sa-i faci respiratie gura la gura

una e harul si alta esti tu

si cu totul si cu totul altceva graba spurcata a lumii...

uite-i prin târg
cu turul gol
înălțând statui de nămol



ave

între mine și har piatră de hotar, între spurcat și nespurcat secunda unui suflet curat...

cu respect,

să fie primit :).