Poezie
pescari în octombrie
1 min lectură·
Mediu
așteptarea nu se naște din nimic
nici nu trece dincolo de maluri
timpul nu poate răzbate printre umerii lipiți ai bărbaților
uneori desăvârșirea zace ascunsă într-o cutie cu momeală
doar aerul înfiorat de bătăile de aripi ale păsărilor călătoare
ne ajută să înțelegem că de fapt nu așteptăm nimic
în ziua aceea apele se vor lungi
oricât de departe am arunca undița
ea va cădea întotdeauna pe uscat
și din cer vom arăta ca doi copii care nu au văzut niciodată
marea
noi știm
am simțit din prima zi că cea mai călduroasă piele e vântul
de aceea stăm cu picioarele în apă ca niște sălcii
cu rugăciunea ascunsă în noduri
și fruntea sprijinită de cer
cu mâini tremurate tânjim
să zvârlim luna plină-n juvelnic
mințindu-ne că anii nu au trecut
că apele nu au crescut
iar încordarea această istovitoare
prelungită
e altceva nu e un simplu dangăt de clopot
cu limbă de fier
ascuțită
stârnim de-aceea peștii cu sfiala copiilor ce și-ar trezi părinții
dar trebuie
înfrângem frica
strângem dinții
diseară vom pune pe masă cu
vânt
044.159
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “pescari în octombrie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1806072/pescari-in-octombrieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EAUnul din mesajele pe care prietenii mei mai prezenti pe net tin sa le trimita la toata lista de pe YM spunea : ,,Daca vrei sa fii fericit o zi, imbata-te; daca vrei sa fii fericit un an, insoara-te; daca vrei sa fii feicit o viata, apuca-te de pescuit!\" :)
Imaginea care m-a oprit:
,,noi știm
am simțit din prima zi că cea mai călduroasă piele e vântul
de aceea stăm cu picioarele în apă ca niște sălcii
cu rugăciunea ascunsă în noduri
și fruntea sprijinită de cer\"
Poate ca si eu am fost ,,cu fruntea sprijinita de cer\" intr-un vers, candva...
Pentru ca nu ti-ai verificat mail-ul,cel pe care il stiam eu cel putin, iti scriu si aici- retroactiv, din pacate - LA MULTI ANI, Maestre !
Imaginea care m-a oprit:
,,noi știm
am simțit din prima zi că cea mai călduroasă piele e vântul
de aceea stăm cu picioarele în apă ca niște sălcii
cu rugăciunea ascunsă în noduri
și fruntea sprijinită de cer\"
Poate ca si eu am fost ,,cu fruntea sprijinita de cer\" intr-un vers, candva...
Pentru ca nu ti-ai verificat mail-ul,cel pe care il stiam eu cel putin, iti scriu si aici- retroactiv, din pacate - LA MULTI ANI, Maestre !
0
EAOff TOPIC: :)
http://sol.sapo.pt/blogs/julieta/archive/2007/05/18/_2200D300_-GENTE-DA-MINHA-TERRA_2200_.aspx
http://sol.sapo.pt/blogs/julieta/archive/2007/05/18/_2200D300_-GENTE-DA-MINHA-TERRA_2200_.aspx
0
ICce ciudat cand mi-am recitit textul de azi mi s-a parut ca am vazut urma ta trecand prin cuvinte. ai fost in pagina mea?
de aceea am venit sa citesc si eu, curioasa de existenta ta. vad ca pastrezi constant acelasi chip sufletesc in scris. nu cauti, nu eziti, bagi la rasnita si scoti culorile: gri, deschis inchis, praf umezit facut pamant, foc rar si din cel ce caleste. pentru ce te pragatesti. ce asteptare?
de aceea am venit sa citesc si eu, curioasa de existenta ta. vad ca pastrezi constant acelasi chip sufletesc in scris. nu cauti, nu eziti, bagi la rasnita si scoti culorile: gri, deschis inchis, praf umezit facut pamant, foc rar si din cel ce caleste. pentru ce te pragatesti. ce asteptare?
0
Mi-a plăcut!
Cu prietenie,
Marius