flamingo flaminguțul meu...

am citit si reciti acest tecst si emotia mi-a ramas constanta. m-am regasit in ea, a fost bun prilej de aduceri aminte. nu stiu cati au trecut prin asemenea chestii, eu unul le cunosc. dar mai important decat asta este nevoia de simpatie pe care o resimte dupa ani copilul care aramas in noi. acest lucru mi se pare esential pentru tecst, si acest lucru e bine redat aici. in ciuda faptului ca personajul e adaptat cotidianului actual, il revad pe autor la varsta copilariei, ii vad dorinta de a depasi neputintele varstei, plus nevoia de a avea pe cineva langa sa isi imparta singuratatea. mi se pare bine surprinsa fragilitatea, dorinta de depasire a inocentei prin spirit de imitatie, momentul in care psihismul copilului ia prima intorsatura. finalul aduce o intoarcere catre inocenta, catre copilarie, catre nevoia de iubire materna, oarecum patata de iubirea \"vinovata\" a parintilor. esentiala mi se pare si aceasta oglindire, ca o dorinta, in vitrina unui magazin ce inseamna magie pentru copii, o alta regasire a dorintelor copilaresti, neimplinite, iar fondul pe care se petrece aduce inca un plus de sensibilitate.
nu imi place acel fo, cu toate ca stiu ca asa vorbesc copii de la scara, apoi rapandulea cred ca e mai degraba rapandula. s
sunt convins ca fiecare copil din noi are o poveste de spus si si-ar dori sa o spuna. chiar daca ne apartin aceste amintiri, chiar dac sunt filtrate de multe experiente, ele au inca farmecul lor. si daca sunt spuse in clar, fara dramatizari inutile si cu un patos de capitan la 13 ani, imi par cu atat mai ai autentice si mai placute. pe vremea aia citeam Nicuta Tanase. aici am gasit un alt personaj al lui.

Fain. CA SÃ FOLOSIM LIMBAJUL...Eu dacă nu mă regăsesc aici, descopăr însă un apreciabil inventar de semne cu care se bombardează cei din jur și, astfel, indirect sau nu, ne bombardează și pe noi. Unora le cade bine, că vine de acasă, altora li se strepezește cerul gurii. Cert este că ai capacitatea de a sesiza ludicul și gravitatea, în același timp, ca un creator versat. Ai preluat ce trebuia, esența și suculența, iar ceea ce pui în pagină suntem noi, românii cei adevărați și mulți, este matricea noastră și nivelul nostru. Ne place sau nu ne place.
Observ, de asemenea, remarcabila ta disponibilitate de a transla pe registre diferite, până la imposibilitatea de a percepe că texte atât de diferite pot fi rodul străduințelor aceluiași creator. Caracteristica ta esențială este diversitatea, fără a exclude unitatea de atitudine, luciditata discursului, decantările necesare.
Da, parcă mai venim de acasă.Îmi place cum suntem. Vai de mama noastră !