Poezie
la Tog de Creaca nu mai sunt țărani
1 min lectură·
Mediu
sulimeni-ți-aș gura a spurcată
să amuțească-n mame pruncii de atâta spaimă
și doar așa deschisă între craci cu sapa
să dai pământului și tu vreun rod
pentru că dacă văd doi morți de ce ai crede
că aș putea să mă întreb care-i mai viu
doar pentru că în crăpătura buzelor le crește
o floare-atât de galbenă încât n-o pot numi
desigur alde țațeline
aprind de-a proasta lumânări și-și șterg
imaginare lacrimi
lumea trece
șoptind cumva-ntr-o parte: deh sireaca
o fi pierdut pe careva
și-și face cruce-așa din inerție
cum își ciobește vita cornu-n poartă seara
să știe ăl de-o are c-a ajuns
și mulge mulge-o bea îndestulează
apoi cu mâneca se curăță de zoaie
se scarpină în cap în cur și-adoarme fără griji
cum să descriu eu gloria ce îi cuprinde-n somn
pe bășcăliți și pe ignari deopotrivă
când suptul este pentru ei credința
ce-i vindecă de ce n-au fost și niciodată nu vor fi
așa că na rup codrul ăsta dintr-o poezie
și-l zvârlu înadins în cerc de javre
pentru ca dându-le năravul la iveală
să demonstrez că niciodată lupul pe-acolo n-a trecut
043.922
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 185
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “la Tog de Creaca nu mai sunt țărani.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14010865/la-tog-de-creaca-nu-mai-sunt-taraniComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SGSGSilvia Goteanschii✓după înversunarea si aversiunea acestui text, ar parea ca ai rupt codrul asta nu dintr-o poezie, ci dintr-o sută și ceva. desigur, alde țațeline, vor trece pe-aici bătând din palme...
0
AR"pentru că dacă văd doi morți de ce ai crede
că aș putea să mă întreb care-i mai viu
doar pentru că în crăpătura buzelor le crește
o floare-atât de galbenă încât n-o pot numi"
cam asta am retinut eu din poezie. restul parca vorbeste despre altceva. interesant discursul totusi. iar imaginarele lacrimi, nu se potrivesc deloc acolo.
că aș putea să mă întreb care-i mai viu
doar pentru că în crăpătura buzelor le crește
o floare-atât de galbenă încât n-o pot numi"
cam asta am retinut eu din poezie. restul parca vorbeste despre altceva. interesant discursul totusi. iar imaginarele lacrimi, nu se potrivesc deloc acolo.
0
IPinstinctivă și dură.
periculos dar sincer joc la... tușă.
poema timpului acest ce s-a dorit cuvânt.
mai spună cineva că nu mai sunt conștiințe...
sincere felicitări,
ioan
periculos dar sincer joc la... tușă.
poema timpului acest ce s-a dorit cuvânt.
mai spună cineva că nu mai sunt conștiințe...
sincere felicitări,
ioan
0
VMSilvia: păduri întregi. defrișate. sau numai un codru de pâine.
Rareș_Andrei: cât vezi atât este. pentru tine.
Ioan: inconștiență, poate. a te ocupa cu poezia în aceste vremuri nu poate fi altceva.
mulțumesc tuturor pentru lectură și pentru semnul despre.
0