Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
@vasile-munteanu
Poezie

m-am aricit, dar viața e o vulpe

1 min lectură·
Mediu
cu picioarele încrucișate îmi țin capul între pumnii încleștați
inima-i un arici sau o Floare-de-Piept
fără vene am escaladat această coastă pustie
am pornit în zori de acolo de la cotul sângelui singurul loc
în care roșul dispare vederii
mai sus de aici nimeni nu poate să aprindă focul
umezeala e cerul iar lemnul inexistent
doar Cântecul Rătăcitorului mai răzbate printre fire de barbă
o baladă de nimeni cântată până azi:
„Măcar un picior voi mai avea cu mine
Când voi ajunge pe creastă
Măcar o talpă sau ultimele degete vor topi gheața
Când voi ajunge pe creastă, Căci voi ajunge
Acolo unde drumul se termină brusc.”
dar într-o liniște atât de nevăzută
vântul are dinți de vulpe polară
nu mușcă nu dă ocol nu urcă nu coboară –
urinează pe arici și așteaptă
noapte se face între doi pași
044.627
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
140
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “m-am aricit, dar viața e o vulpe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13919139/m-am-aricit-dar-viata-e-o-vulpe

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
Nimeni nu poate aprinde focul decât în inimă, din cerul gurii va răzbate creația, măcar un picior poetic va ajunge pe creastă odată cu tine “acolo unde drumul se termină brusc”. Însă, pînă și acolo, vitregia vieții, ca un vânt cu “dinți de vulpe polară” își bate joc de omul-poet care cu greu duce creația spre cel mai înalt punct.
Este dificil de ajuns, “noapte se face între doi pași”!

Însă, acest poet va învinge, va cuceri înălțimile!

Ottilia Ardeleanu
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu✓
\"pași peste pași pășesc a om/ și peste pași un tânăr domn/ a ostenit\"

înălțimile de cucerit sunt în noi; mulțumesc, din nou.
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela✓
un poem care transmite o atmosfera destul de încarcata de sensuri
autorul urca\"o golgota\" într-un timp glacial \"macar o talpa sau ultimele degete vor topi gheata\";\"v^natul are dinti de vulpe polara\"...
\"ariciul\" de la început este \"inima\" si la urma(acelasi arici?!) e \"udat \"de vântul care urineaza pe el...\"vântul urineaza pe arici si asteapta\"?
nu e prea clar...am putea crede ca vântul urineaza pe \"inima-i un arici\"de la începutul poemului...ceea ce denota un gust îndoielnic,deloc poetic...
ori este o imagine voita în acest sens ,ori este o coincidenta involuntara care conduce la un efect hilar,fortat...
de clarificat...
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu✓

mărturisesc faptul că nu înțeleg (cel puțin în acest caz) cum și de ce fizologicul este hilar; iar, când acesta are o motivație rațională și/sau naturală (satisfacerea unei alte necesități), este o dovadă certă de inteligență); ați privit vreodată o vulpe \"abordând\" un arici? nu știu de ce înclin să cred că nu, dar admit că mă pot înșela; nu acord acestui lucru o importanță mai mare decât are în realitate, voiam numai să subliniez că nu este suficient să abordăm o \"trăire specifică\" (mă refer mai ales la mediu) exclusiv din punct de vedere teoretic.

a, că este posibil ca presupusul meu gust poetic să fie îndoielnic, asta pot accepta oricând; dar nici aici nu am înțeles: îndoielnic în raport cu ce? cu cine? și de ce?


oricum, mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0