Poezie
câteva rânduri
1 min lectură·
Mediu
Ce caut prin viață?
Numai să netezesc un munte de grâu?
Jupuire de nori este cerul, sau palmă ocrotitoare?
Atât este trupul:
În stânga și dreapta vasului gol sunt mâinile încărcate-
Pentru cine adun?
Iată copilul!
Umblă pe alei pietruite, sfios ca un miel
Ori ca un fluture la ugerul florii,
Și soarele îi cade în creștet ca piatra.
Întrebările lui sunt asemenea bățului lins de la vata de zahăr.
Cineva îmi arată un scaun să mă așez,
Se deschid și închid ușile
Iar holul spitalului devine un flaut
Prin care fugim ca niște degete
Să astupăm găuri.
Acolo unde trebuia să aștept
Nu s-au retras apele.
Mă zbat ca o geamandură la mal
Și locul nu e aici, ci
Mult mai la adânc.
033.184
0
