Poezie
Ogiva secundei
1 min lectură·
Mediu
La capătul nopții, aliniat felinarelor, curgea un om din oglindă.
Mi-am smuls inima dintre gratiile cuștii să-l întâmpin.
Înfierbântată era, strălucea de sudoare în apele moi.
I-am arătat-o în palmă, descuiată cu ninsoarea în prag.
Asemenea unui smoc de iarbă, inima mea stăruia să-l cunoască
Frunzărește, în afara clepsidrei, numai foșnind dintre vene.
Ca un bulgăre de unt s-a rostogolit, precum soarele
Am simțit o înțepătură, arsură, strivire, răsucire de lamă în rană.
Durerea absurdă a muritorului.
Mi-am numărat pașii pe calea rulantă și numărul lor era fix.
Apoi scările și-au stivuit treptele.
022.437
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “Ogiva secundei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1751385/ogiva-secundeiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SDinteriorizare și curgere, cunoaștere a sinelui,\"I-am arătat-o în palmă, descuiată cu ninsoarea în prag\"-frumos peisaj al inimii , un timp și un spațiu nedefinit \"Cu iuțeala ghețarului fără ghiare și teci-
Așa cum se umple de cărări un parc de arțari\"
...de la început până la sfârșit sunt încordată, dar îmi face bine!
...cu admirație
Așa cum se umple de cărări un parc de arțari\"
...de la început până la sfârșit sunt încordată, dar îmi face bine!
...cu admirație
0
exista un aer/emotie bine inchegata, abstracta cumva; interiorizezi insa nu prea mult si nu prea exagerat.
dupa versul asta am senzatia ca te pierzi, ca ori te-ai intrerupt din scris ori gandurile ti-au zburat in alta parte pentru ca isi cam pierde din forta.
pe urma, titlul mi se pare putin neinspirat si mai neinspirat mi se pare sa-l si folosesti in text ( vezi versul cu ogiva secundei ).
versul cu restituitul iar mi se pare inspirat si cam atat, finalul m-a lasat cu un gol, e slabut comparativ cu prima jumatate a poemului. mai trec