Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Clor

1 min lectură·
Mediu
Iată viața mea:
Când a căzut valul am cules un melc de spumă.
De moarte nu m-am apropiat, de cadavrul ca molia albă.
I-am arătat perna în care am plâns
Să-mi ia trăsăturile feței.
Am încuiat apa verde în ceainic
Și acum stau cu un bolovan în cămașă,
Nu știu unde să îl așez.
Stivuiesc solzii norului-
Întunecatele coli: vinovății.
Devorat de privire;
Oglinzile nu-mi mai arată chipul.
Am imprimat palmele în tencuială,
Pentru când vor deschide fereastra.
065.532
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
78
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Mihalache. “Clor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/1739282/clor

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
incercam sa vad ce e cu titlul. apoi am realizat, clor, inalbitor, spalator de pacate. aici nu e chiar spalator, aici e un mediu de transfer melcul, devenit piatra in camasa ta, pina si masca din perna subliniaza transferul.
cu pacatul cu sufletul vinovat nu mai e chip in oglinda si atunci nu mai ramane decat sa te proptesti cu palmele in zid ca sa deschizi o poarta catre izbavire.
mi se pare ca scrii foarte bine, poate din cauza ca lumea nu citeste nu afla.
0
@vasile-mihalacheVMVasile Mihalache
Impresionantă este rapiditatea cu care ai descoperit cifrul poemului. De altfel observ cu deosebită plăcere că scrii cu totul și cu totul extraordinar de la o vreme.Îmi voi face timp să comentez.
0
S-a facut un cerc din punctul ce-l luai din dunga zarii, dilatand in treiul care creste-n usa asteptarii. Unul inalbind cu clorul, bila data-n rostogol. Altul curatind izvorul ce se naste dintr-un gol. Iar tu, mester, ca zidarul, incifrand tot zidul alb, il intinzi pe tabla vietii imblanzind orice hazard...

ca sa nu ma dezmint, fac turnul din scoicile tale:

Am imprimat palmele în tencuială,
Pentru când vor deschide fereastra.
Când a căzut valul am cules un melc de spumă.
Stivuiesc solzii norului-
Devorat de privire;
Am încuiat apa verde în ceainic
Și acum stau cu un bolovan în cămașă,
Nu știu unde să îl așez.
0
@stefan-doru-dancusSDStefan Doru Dancus
Nu e interesant de descoperit cifrul poemului. Pentru mine e frumoasa cursivitatea, chiar daca intrerupta de semnele gramaticale. Imi place. E ca un izvor de munte in mijlocul robinetilor citadini. Voi mai citi din ce scrii. Greu gasesc texte la care sa ma opresc. Acest autor imi place.
Dancus
0
Excelentă descifrarea lui Ancuța, însă prefer să mă las furat definitiv de cursivitate și masivitatea metaforei.
Îmi lipsești Vasile.
Tu și citirile tale...

Cu drag.
0
@vasile-mihalacheVMVasile Mihalache
Ioan-Mircea Popovici,

Dator cu un răspuns multiplu, vă rog să acceptați, deodată cu cu scuzele pentru întârziere și respectul datorat, mulțumirile calde pentru amploarea ecourilor și frumusețea deosebită a gândurilor transcrise în limbajul cunoscut și re-cunoscut al propriilor Dvs. creații.
Ștefan-Doru Dăncuș,
Vă mulțumesc pentru cuvintele calde.
Romulus Câmpan-Maramureșanu,
Mulțumesc pentru citire și comentariu. Sper că ne vom întâlni mai des și vom avea mai multe de citit și comentat.
0