Valeriu Dinca

Prin intermediul sitului Dvs.doresc să anunț toți craiovenii că miercuri 27-01-2010 se va redeschide spiritul Tradem, cenaclu de literatură și cultură și cu această ocazie îi invităm pe toți

Cum să faci dintr-un arici Buzdugan să facă plici? Sau pe un triunghi echer Înțepat în colț să pier. Echilibrul mi se pare A fi ață la picioare, Sau la gât și rău mă doare Echilibrul pe

Am pașii plini de umezeală Semințele îmi cresc în poală De tei, de maci și de bujori De câte ori, de câte ori? Și nu mai fie nici un sclav Pierdut de vreun amor bolnav Și nici poemul ce

Așa a stat el în genunchi și s-a rugat, iar Bunul nu a înțeles ce vrea. Ca semn i-a trimis totuși o Mărie, olteancă de-a lui. Și numai așa a împlinit visul. -Urlă, fă o hăulită de-a noastră de

Venit pe seară de la vreun ospăț Cu vin de soi, bacante și puțin dezmăț, Solfegii de alămuri mai cântă în urechi, Iar în cuier atârnă aceleași haine vechi. Cum scârțâie o ușă, deschisă-n miez

A coborât pe geamul clar, Era sub patul de spital, Lălâia, la etajul zece, În mână coasa o întrece. Fâș, fâș, ia suflete acum, Fâș, fâș, e la mijloc de drum. -Dar stai, nebuno, bălălâie Și

Știți, poezia e ca un dans Dacă poți să-i faci un pic de balans, E ca un întins șevalet, E ca și cum ar fi...nepictatul portret. Nu mă credeți? Vă rog încercați, Puneți pe foaie o literă

Trei și trei, Iată-s trei, Cum răsare din bordei Cifra trei. Grațioasă, Dar borțoasă, De ne lasă Întinși pe masă. Evoluați, Trei bărbați Latinizați Liniuțe-n cap și

Și de privesc între oglinzi, Simetric sunt și tu mă vinzi În târg, baracă, iarmaroc Crezând că îți aduc noroc. Mă tai pe mijloc și mă-ndoi Și două mâini și doi ochi goi Și-n simetria de

zece bâte la un car de oale mult, mult una rezolvă.

ca o candelă fără ulei îmi este nodul și nu mai pot respira simt că îmi fac multe cruci cu mâinile altora de rare doamne cine sunt eu cenușa-mi se depune pe tavanele orașului și-s pași de

În sala scaunelor goale, Ce multă lume stă-n picioare Și ce bezmetici avocați Cu legile parcă certați. Doar el pe banca mea, în spate Judecători ce-nting în noapte Pene de corbi în

Respinge-mi atomii Precum cămașa butonii, Pune-l pe fugă Înhămat cuvântului slugă. Stiloul îmi fuge pe foaie Înecat într-o pată ce-ndoaie Și crengile mâini de la coate Pământul m-apasă pe

Sub ninsa iarnă, albă, ști Diformele ei forme gri?

Mantaua cea de albă nea Și-a pus acum din nou pe ea Să-i vezi în zori, când s-or trezi, Ce bucurie pe copii! Și chiar de-i frig, și este ger, Omătul alb e un mister Cămașa albă e, vă spun, E

Cam de ignat, până-n crăciun Se taie porcul cel bătrân, Osânza, se pune toată la săpun. Atuncea nu am înțeles De ce mămicile prea des Ne zic:-Plecați de-aci Voi zgâtiile de copii! Ce, coarne

Lungi-mi-s-ar mâinele Ca urletul câinele Și fie o noapte Plină de șoapte. Din visuri lungi Nu poți s-aduci Toți puii rătăciți de cuci. Prealungă noapte Visele toate... Cât e de greu Să

În cărțile pentru copii Nici zmeii parcă nu sunt vii Și nu mai fură la Ilene Înconjurați de-atâta lene. Când două bile stau degeaba Poți să te joci de-a cioca-laba, Iar dintr-un băț de

să zicem la bară mutul Ion.distinsa judecătoare. Ioane cum ai violat.mutul Ion. la-farta-pa.la-farta-pa-la. judecătoarea.a cu forța la pat.condamnare pe viață. ce buni sunt avocații muți.recurs

Ți-am recitat din Arghezi, cum îți plăcea ție, se pare că bătrânul a fost uitat de mult, au rămas doar flori de mucegai. Pe prietenul nostru Sorescu, știi de la țară, de la Bulzești, l-au legat cu

Într-o mică scorburică, Pitulați, ochi de pisică, Odihnind pe-o rămurică, Cucăie o rândunică. Dintr-un salt prinsă-i captiva Ah, și ce-i curgea saliva De plăcere să o joace Și să-i rupă trei

Se zice, de vrei să-noți Mai întâi te uiți la toți, Iei o gură din băltoacă Până-ți face burta cloacă. De-ai ajuns la un nivel Apoi ține-te nițel, Dă-i din mâini încetișor Și-ai să vezi că e