Poezie
Spre altădată
1 min lectură·
Mediu
Natura mă trădează ca iubita
Ce mi-a plecat din ochi spre altădată
Şi se adună norii în orbita
Ce te-au dorit mai mult ca niciodată
Mă-drept cu paşii grei spre umbra care
M-aşteaptă pe o piatră-ntunecată
Şi mă-nspăimântă cel mai tare scara
Ce pare că mi-a fost predestinată
Iubito , toamna asta e finalul,
Oraşul meu e-un cimitir de vise
Aşa că dă-mi de pe acum pocalul
În care-mi torni otrăvuri interzise
Vreau să mă-mbăt cum cere ritualul
Când ce a fost pereche se destramă
Iubito, toamna asta e finalul
Beţivilor ce mor în melodramă
Şi dacă în beţia asta cruntă
Mi se va face iarăşi dor de tine
Eu voi pleca prin ploaia cea măruntă
Să mi se-adune norii pe retine
Natura mă trădează ca iubita,
Nu vreau să vină toamna niciodată
Eşti frunza trecătoare ca clipita
Ce mi-a plecat din gând spre altădată
00618
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “Spre altădată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14174712/spre-altadataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
