Poezie
străini străbătând
1 min lectură·
Mediu
Parc-am fi doi străini străbătând,
O potecă sinistră şi goală,
Căutând depărtări pe pământ
Pe-o planetă lovită de boală
Doi iubiţi, de idei înrobiţi,
De iluziile antagoniste,
Rătăcind printre meri nerodiţi
Într-o vară prea rece şi tristă
Trubaduri, prin cetăţi clandestini,
Ce-s legaţi de o singură soartă,
Încercând printre garduri de spini,
Amândoi să deschidă o poartă
Parc-am fi doi amanţi apatrizi,
Întâmplaţi într-o singură noapte
Care urcă pe munţii arizi,
Împreună în drumul spre moarte
Şi în vara cea fără de meri
Ce-au rodit doar o singură dată
Vom fi singurii oameni stingheri,
Suferinzi de-o iubire ciudată
Noi suntem doi migranţi alergând,
Printre patrii, ultima oară,
Doi bastarzi chinuiţi pe pământ
Ce se strigă -nainte să moară
Noi am fost doi nebuni străbătând,
Două vise ce nu au fost vise,
Nişte cai prin neant galopând,
Peste iarba care-i otrăvise
02988
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “străini străbătând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14171015/straini-strabatandComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Îmi place nonșalanța versurilor care nu sunt forțate de rime decât într-o cadență naturală a împercherilor 1 cu 3. Aș spune că este o poezie clasică cu influență modernistă. Eu cred că poezia nu are anumite reguli iar apatrizi nu suntem în ai cetății ei...
0
Mă înclin și vă mulțumesc pentru apreciere.
0
