Poezie
stingere
1 min lectură·
Mediu
el e un pescăruș
și caută doar traiectoria
spre catargul cel mai apropiat sinuciderii
el e o tâmplă dezvelită de orice mângâiere
el e vântul liniștit al dimineții
în așteptarea glonțului
el e gândul nebun
zburând spre
amăgirea inexistenței
el e frunza care-și descrie visele
concentrice pe
liniștea unei ape
el e un sfânt într-un pescăruș
al cărui strigăt s-a stins
jumătate în inimă,
jumătate în mare
022.309
0
Apreciez capacitatea de coborâre în lăuntruri = interiorizare(a)!
Şi imaginea visului - viselor / visurilor concentrice este interesantă, pentru că o altfel de alcătuire, cât ar fi ea de dureroasă, nu poate duce decât la Sine!