Poezie
anotimpurile singurătății
1 min lectură·
Mediu
nu mai e nimic de făcut,
anotimpurile
s-au estompat cândva,
într-o zi fără soare,
laolaltă cu toate visurile
unei generații,
iar
aspirațiile au devenit utopii,
chiar vocea
propriilor filosofii
îmi sună ca doaga
unui butoi beat de singurătatea
antichității sale,
nervii mi s-au tocit ca șinele
tramvaielor de periferie,
care deraiază mereu de la subiectul
istoriei
iubirea zace prăfuită între paginile
cărților din anticariate,
ultima scrisoare de dragoste
am băgat-o
într-o sticlă de șampanie pe care
ai aruncat-o tu ,
cu mâinile tale
în valuri.
001.336
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ursu Marian Florentin. “anotimpurile singurătății.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-marian-florentin/poezie/14135734/anotimpurile-singuratatiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
