Tudor Negoescu

Mulțumesc pentru consultație și diagnostic,stimate Axel Lenn! Ai uitat să-mi prescrii o rețetă și să-mi dai adresa cabinetului, ca să-ți pot trimite onorariul. E gravă boala asta, doctore? Mai am șanse de vindecare?
Deci, lăsînd gluma, asta a fost prima mea reacție,la cald, cum spun comentatorii sportivi. Mi-am făcut apoi mea culpa și cred că ne-am împăcat, eu și Silvia. În cazul lui Beniuc, n-am prea fost deloc metaforic. Voiam și să testez dacă își mai amintește cineva despre un dispărut poet proletcultist, care a făcut valuri în epocă.
Dacă ți-au plăcut poemele noastre, mă bucur.Ãsta e marele cîștig al fiecăruia dintre noi. Un posibil cîștig în urma acestei reacții e că am fost citiți și de Șef și chiar a postat un comentariu(o rara avis în cazul lui!).Am aflat că astfel că el e cel care ar putea deține drepturile de autor al acestei imagini care asociază sîngele cu trenul.
Acum îmi dau seama cîtă dreptate a avut cel care a zis \"Nimic nou sub soare!\"
Acum, ca un secret, eu deja considerasem subiectul încheiat!

Încerc să abordez, așa e, subiectele grave ale existenței cu mijloace simple.
De aici mi-aș dori să apară și arta poetică. Dar știi cum e, de la dorință...
Mulțumesc și mă bucur pentru intuiția ta poetică!

Eugen, oricît ne-ar zgîndăra cineva orgoliul nostru poetic, cred că trebuie să ne păstrăm în limitele unui anume bun simț și unui comportament civic, vorba d-lui Iliescu. Dînsul era cu simțul civic, parcă.
Deci, nu-ți fă probleme. Totul trece, într-un final.O să începi să constați și tu fenomenul, mai tîrziu, cu vîrsta...

Multe dintre ele le-am publicat și pe hîrtie, așa că m-am asigurat, într-un fel.În rest, Dumnezeu cu mila...
Prin \"scăldătoarea Vitezda\" voiam să fac trimitere la parabola cu Vindecarea unui orb din nastere, din Biblie (Ioan, cap.9/ 11. El a raspuns: \"Omul* acela, caruia i se zice Isus, a facut tina, mi-a uns ochii, si mi-a zis: \"Du-te la scaldatoarea Siloamului, si spala-te\". M-am dus, m-am spalat, si mi-am capatat vederea\". .
Folosind toponimul ăsta,care mi-a plăcut,Vitezda, am vrut să-i dau o replică unui prieten literar, dar nu știu dacă mă va citi aici, poate numai să i-l trimit la foaia literară pe care o păstorește.

Inimă sau sînge, ideea e să avem grijă de acest tren, să nu ne enervăm, că deraiază, sărăcuțul!Să fim sănătoși și să poetizăm în continuare,că subiecte sînt cu duiumul, asta e ideea, Silvia.
Mulțumesc pentru vizită și comentariu și iartă-mi, dacă poți, tresărirea de orgoliu așa-zis poetic!

Imi pare rău pentru situație, Silvia, dar îmi pare bine pentru poezie, în general.Nu trebuie să ne avîntăm s-o luăm prea în tragic(vezi cazul tînărului si talentatului Eugen Suman). Sau poate, într-adevăr, oi fi și un pic paranoic. S-au mai văzut cazuri. Dar cred că n-am folosit cuvîntul \"plagiat\" si nici \"copie\".
Dacă avem orgoliu poetic, e un semn bun. Sîntem încă vii. Și asta contează. Și nu trebuie să facem compromisuri.

\"Ca un tren în căutarea gării
e sîngele acesta,\" am zis în poemul meu \"Sînt o rană\".
\"mă doare trenul de sub umarul stâng\" vii tu și dezvolți frumos. M-aș fi bucurat să inserezi undeva că sînt cel ce te-am inspirat, doar așa, de amorul artei....
Știi poezia \"Mărul de lîngă drum\", de Mihai Beniuc ? E plină de învățăminte...zic asta și pentru cenzori!Ar trebui postată la consacrați.

Șocant acest peisaj dintr-o posibilă eră postpostmodernă, de-a dreptul apocaliptică.
Îmi amintește de celebrul de-acum 1984.
Rechiziționarea sufletelor(ce titlu interesant ar putea fi!) e un proces care a început mai demult, trebuie să recunoaștem!
Dacă e parodie,ceea ce nu pare, e o parodie care vizează tragismul acestei vieți.

În cazul acesta simțeam că vor apărea mici controverse...formale, dar îmi permit să cred că a fost gratulată
cu steluțe ideea de literatură, frumusețea și poeticitatea acestui eseu, nicidecum logica formală. La cîte poeme celebre ale lui Nichita nu am căutat noi logica formală!!!Ce e frumos și lui Dumnezeu ar trebui să-i placă și să nu respingă, chiar atunci cînd ideea de Dumnezeu e un pic distorsionată.
Paradoxal...dar sîntem pe tărîmul literaturii, nu al logicii formale.
E un simplu punct de vedere, dacă mi-e permis .

Meriți o stea pentru concizia cu care exprimi o stare poetică!De reținut!
Și pentru revedere!
PS
Pe cînd și alte litere ale dicționarului?

...și de premiat!

Managementul durerii, o asociație seducătoare pentru împătimiții de reflecții filozofice, fie ele și rutiere(pentru cei care se află în trafic pe Calea Vieții).
Multe formulări grele, aforistice, demne de interes!Un text de studiat!

Sub masca acestei subțirimi stilistice și de substanță poetică am descoperit o întrebare gravă, care ar trebui să ne dea de gîndit:
ce e america
sunt mai multe oase acolo?
Poate ne ajută prietenii de peste ocean cu precizări

Ești tînără și ferice.Nu se face. Uită-l pe trădător și gîndește-te la altcineva.
Dacă personajul îți citește declarația de dragoste,precis că și-o ia în cap, se împăunează.Nu-i da satisfacția asta. Și, mai ales,
nu-i mai zice \"Daca ai stii cat tin la tine\". Nu sună bine.

Constat cu uimire că încerci să reînvii o prozodie pe care o credeam de mult apusă, ca făcînd parte din alt veac.
Trandafirașule, toamna îți dă aceste tonuri sentimentale,elegiace, ce stau la originea acestor respirații lirice?
Uneori, a fi prea sentimental e un mare risc...în anul 2003.

starea de nefericire

Acest nefericit \"V-a putrezi\" îți accentuează starea nefericire și singurătate. Ieși mai repede din starea asta, suflete singur!

O meritai din plin, dragă Lavi!
Mă bucur sincer pentru realizările tale!
Ãsta e doar începutul.

Multe intruziuni culturale, pigmentate de notații cu iz aforistic...un stil vioi, seducător.
Demn de a fi citit și reținut acest micro-eseu!

Ca și în Calea București, în Craiovița Nouă,în Pantelimon sau în Rahova, și în Brooklyn diminețile cred că sînt la fel de mahmure, Eul e la fel de distorsionat.
Mulțumesc pentru intuiția ta poetică!