Poezie
Dreptul la visare
despre sinceritatea poetilor)
1 min lectură·
Mediu
Privind pe geam la jerpelitul care scobește
cu bățul în lada de gunoi,
în căutarea unei bucăți de pîine,
(un amărît cap al bunei speranțe)
nu-l înjura, fericitule locatar!
Poate că iubita lui , pe care o îmbrățișează
în fiecare noapte,
este chiar conducta fierbinte
din subsolul blocului tău.
Și el se aruncă uneori
în caruselul grețos al amintirilor
ca-ntr-o ruletă rusească
ce are doar un singur cartuș adevărat,
cel al melancoliei.
Și el a votat schimbarea,
și el neînfricat ar intra în luptă
fluturîndu-și sîngele
ca pe-un stindard curgător,
în căutarea unei noi inimi,
în căutarea copilăriei.
Și el privește noaptea cerul
visînd că va descoperi odată
locul în care se nasc
stelele, ocheanul prin care
se uită Creatorul la el
ca la un cobai înfometat.
Omule care scobești cu bățul
în lada de gunoi,
în căutarea unei iluzorii
bucăți de pîine,
ai fost bunul meu profesor
de geografie,omule,
m-ai facut să iubesc întreaga lume
cu munții, cu mările, cu orașele ei...
Te iubesc, omule...am fost orb...
am fost orb și acum
văd!\"
033.056
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tudor Negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Negoescu. “Dreptul la visare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-negoescu/poezie/26621/dreptul-la-visareComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ca pe-un stindard curgător
Asta da imagine!