Traian Rotărescu

mi se pare normal ca moartea sa-si urmeze regulile prescrise intr-un cod neschimbat ( cum e cazul, de pilda, cu pozitia mortului in cosciug din Ivan Turbinca).

Ce gasesc eu nelalocul lui, vorbind strict de infatisarea acestei poezii e aspectul structural, care e construit anapoda; nu se tine seama de capul si pajura delimitarii principiilor; astfel daca la inceput prezinti doua realitati dintre care doar una reprezinta povestea, ( faptul că alesese să citească să tot citească acestă poveste
sfida logica)

la sfarsit ai optat pt contopirea acelor realitati: cartea avea colțurile paginilor îndoite
mă depărtam de ea
uneori treceau oamenii prin fața fereștii
se opreau acolo
se întâmpla să privească


cine ești

Intelegi, daca, respectand finalul citeste o poveste DIN interiorul altei povesti, nu se poate citi pe sine, trebuie sa citeasca ALTCEVA, exterior povestii...adica realitatea ( din pdvdr al povestii realitatea e o plasmuire fantastica...adica basmul povestii e realitatea)...pe cand asa..se pierde ceva.

si eu salut revenirea ta, stiu ca inca de la inceput ai apreciat stilul meu, oarecum \"medieval\", infuzat de stranietati atat de NE \"la ordinea zilei\".

Cam rare \"pastilele\" mele, ce-i drept, le lipseste constanta tabletelor d-lui Everac :)

De ce sa fie anorganicul cheratinei asteia o piedica in calea voluptatii neronice?

Asa-i, am jonglat cu respectiva sintagma, care nu avea alternativa, prin definitie, genele nu pot fi decat \"arse de moarte\".

Ma cam dezobisnuisem sa primesc comuri pe texte, dar ai spulberat tacerea prin prezenta ta aici :)

Da, \"necunoscut de frumoasă\"( cea mai pură formă a frumuseții , gândită până și în inexistența,
în lipsa manifestării) dar o făptură \"fotografiată\", totuși, o ochi de vitraliu izolat, decupat din realitate, fotografia
neechivalând făptura în sine, ci numai o decsriere a ei, într-un anumit moment.
Uite că destinul de care nu ne putem ascunde a făcut să afli cine e, evaporând acel \"niciodată\".

\"dintr-o dată n-o mai vedea nimeni\"...but yourself. Iar odată cu dispariția \"never\"-ului s-a declanșat fragmentarea întâmplării/lor:
una pentru topitul degetelor, alta pt. tpitul pereților, pt. pauzele sacadării respirației.

Acest asalt al precarității e resimțit ca o dezintegrare apocaliptică: \"se scuturau orele\" și \"am sânge aici am iad poezie\", totul conexat cu
predestinarea cărții nornelor, acele ursitoare ale căror predicții sunt bătute în cuie, infailibile - \"cartea știe tot\".
Cu toate că \"șuvoaie de nebunie ard
o devălmășie ce-mi cutreieră zilele
în căutarea unui singur lucru
ultimul\"

lanțul vrăjii e \"neterminat\", iar acel capăt al înlanțuirii evenimentelor, pt a fi complet lasă deschisă tocmai posibilitatea ultimei salvări:
\"dezlipește umbra de pe mine\".

Umbra este simbolul tăcerii apăsătoare în care, de-a lungul timpului au fost înghesuite, ca într-un marsupiu al conștiinței, toate relele neîmplinirilor.

O îmbinare organică dintre intelect si reprezentarea imaginii de la care a pornit acest periplu poetic.

Scuze, v-am omis in abundenta, repet nefamiliara a mesajelor primite, desi imi propusesem sa raspun individual comentatorilor.

Nicolae- Reprezentativ este, ca dovada reactiile celor implicati, se tine seama de concluziile exprimate \"pe viu\" asupra textelor pana atunci virtuale.

Constantin- what do you know? Tot eu scriu si in sambata care vine, poate si atunci va fi destul de ok.

Amalia-multumesc pt sinceritate si votul de incredere.

Florin- sa speram ca la fel de deschis va ramane \"campul literar \", numai in aceste conditii fauna trairilor va avea varietatea propice, mereu provocatoare.

Cosmine- instrumentarul tau n-are nevoie de \"uploadare\", se vor gasi mereu texte vetuste care sa merite aceasta caracterizare, nu se schimba ele nici macar de dragul lookului tau mirobolant.:) ai grija la Felix si Gelu, mai stii, poate sunt niste \"ucenici-vrajitori\".

Florina Bordeianu- indiferent ce ti-a placut, realtarea sau atmosfera intuita, deko-ul abia asteapta sa cuprinda noi prezente.

Livia- Cat mai multe lecturi pe placul tau, daca mai vii vei constata ca nu sunt atat de capcaun pe cat par ;P

Miruna- facem si noi ce putem, acum cine a mai vazut cenaclu \"previzibil?\" :))

Marian Popescu- ...mai ceva ca G8-ul! \"c-o fi, c-o pati\"... discutamin primul rand, doar avem pe ce, LOL, nu evaluam ghiuluri, coafuri sau marci de pantofi, te asigur ca se tine seama de specificul \"sezatorii\".

Mihail Marcu- sure, why not? :)

Ra-ule, de pareri voi tine cont mereu; respectul vine pe urma.

Ramona- not a completetly waste of time, huh? ;)

Dan Mihut- Literaura fara conflicte s-ar anchiloza, iar sezonul vanatorii de cronicari\" e permanent deschis, dupa consumarea evenimentului..ce ramane..that\'s already history. Sigur ca-mi asum , ca oricare altul punerea \"irelevantului\" sub covor, decizia ta e una conforma realitatii stabilite intre \"actanti\" si \"observatori\"...si tine de echilibrul balantei.

Trebuie sa recunosc ca e un lucru \"de bine\" faptul ca Agonia Robot i-a pus gand rau inboxului meu, inca di prima zi, o totala surpriza pt mine.

Radu- this is a star to remember, made me feel like a sheriff. Un stimulent profesional pt mine, acum ca ti-am deschis apetitul; exigenta e cea care impune.

Mihai- aici ar putea fi bbc-ul recunoscator ;) -eu stiu ca sunt. Pun mare pret pe aprecierile tale.

Raul- despre dovada concreta a parerilor tale, fundamentate \"din interiorul\" conditiei de cronicar nu se poate spune ca nu sunt obiective. Multumesc pt incurajari; dupa cum ai vazut o lectura pe indelete aduce numai lucruri bune.

Ela- incerc sa ma formez in \"mediul\" pus la dispozitie de cei in apartenenta carora ma ma regasesc. Harap Alb, passing the test! =D Ca de obicei, i know i can count on you.

Costin- am incercat sa-i aflu numele complet, Russell ___la timp, apeland la persoanele in masura sa acopere aceasta lacuna- nu s-a putut, si nu din vina mea, pagina d-lui Peia nu poate fi afisata. Oricum, respectivul american nu are cont pe poezie.ro, sunt sigur ca ma va ierta pt neglijenta.

Dane- prietenii stiu de ce, in special inegalabilul Nea Gogu, cel mai \"inegalabil\" dintre toti =D

Dana- numai ea, tastatura, stie cate scatoale a avut de indurat (si mai ales cat ) ca sa merite acesta vorba buna de la tine. Sigur se va bucura cand am sa-i spun.

Ionut- bine faci, bine gasesti.Evident, \"nu cronica face pe om\" dar daca ti-a castigat increderea, eu ce sa mai zic?! :)Cu aceeasi simpatie reciproca, Traian.

Andreea- wow, nota primita contine un 10 de rezerva. goody goody.

Andrei- fara contrariu nu exista armonie. Era chiar necesara perspectiva care sa ma anuleze, data viitoare imi voi justifica \"painea\" prezentand pretul spirtoaselor. In ritmul asta, i\'ll be soon put out of business.
Arata-mi si mie ce am spus acolo in avantajul editorilor prezenti, nu miza numai pe insinuari, care oricum iti caracterizeaza pozitia singulara cand nu-ti convine ceva.Sambete vor mai fi...

Fragezimea tezelor senzuale, eliberate de scolastica, raspandindu-se in aerul noptii, mute asemeni oamenilor care le-au gandit;
ele raman tot \"teze\" numai ca inspectia le-a surprins inainte de a-si incheia metamorfoza catre placeri, intr-un stadiu intrmediar, \" asemanator\".

Nu socurile imbie la nebunie, altceva a suscitat premierea devotamentului mentionat si mentinut intr-un viitor perpetuu...insa ce anume nu poate fi definit.

Parfumul e cel care fixeaza limita, din nou conditia e trasata, definita prin senzitivism, nu prin abstractie...o simti sau nu.

Iar raportul scris pe frunze, fara diacritice, tocmai asta transmite, parteneriatul, conlucrarea dintre investigatorul care a renuntat la simpla diagnosticare si constatare
si participa cu incredere ( naivitate ar fi prea mult spus) la construirea edificiului rasului comun.

Prin tine, ochii orasului tau de acum se deschid odata cu felinarele haitiene.
Nu mai incape umbra de indoiala ca-i asa: \"nu mă mai gândesc la tine desigur
știu că la ora asta bei cafea la nisip în barul lui Noemi\".

La adapostul \"trupului cu geamuri mate\" ai ramas aceeasi fantezista debordanta, de 20 de ani, intreg orasul a devenit ultimul vagon al acceleratului noptatic.

Doar \"vremea plecarilor\" se prafuieste, nu plecarile insesi, cele care te asteptau , oferindu-ti, ca preambul, \"vederi colorate si pietre\", acele plecari cu gandul, de bunavoie, nu cele materializate,
in urma carora \"voi suferi ca un caine aruncat iarna din casa\".

Vezi, pana la urma prietenii care te suna au mai mare nevoie de tine decat Noemi.

Iar felinarele nu vor sclipi niciodata in apele \"brosei de lux\".

Nu gasesc motivatia intercalarii \"ȘI\"-ului intre versurile 2 si 3; deplaseaza atentia doar pentru a o prabusi.

\"In bucataria fara usi ingrijea un pui de mata\" l-as fi vazut alineat.

Apoi urmeaza o virtualizare a realitatii, ca o revarsare notionala imprastiindu-se dintr-o enciclopedie/dictionar: \"în jur nume de arbori,
insecte și păsări.\"..de ce nu \" in jur, arbori, insecte si pasari?...prin asta, insasi prezenta fetitei is fading away, impreuna cu peisajul, devine un uman artificializat- un simplu nume inconjurat de cuvinte, nu de prezente.

E clar ca doar amintirea pisoiului miauna, asadar identificarea auditiva a rams vie insa chiar daca ar fi doar o iluzie acel mieunat, parand ca se intampla in momentul prezent, alaturarea \"miauna miau\" e redundanta.

Eu o vad ca pe o incercare de cuprindere: aducerea acelor euri ale tale intr-un singur loc; tu esti cafeneaua unde sunt surprinsi misa, olea, javier...cafenea care s-a deschis.

Asta ca impresie generala...

Pentru ca altfel constat aceleasi minore \"amanunte\" pe care le tot semnalez, scaderi in primul rand pt mine, nu de ordin general...\"schițele țin pereții\" nu schelele, dar si asa, orice perete este el insusi suportul tutoror reprezentarilor inscrise, gravate, pictate, zgariate pe el, fie ca schite, fie elaborat, nicidecum nu este el sustinut de ele.
La fel \"nicio canapea nu știe să cuprindă
îngândurată
veniri plecări\"...pai ceea ce gazduieste ea o face doar intr-o maniera temporara...nu permanentizeaza natura perindarilor care se succed peste ea, NU are cum deveni, asemeni peretilor \"suport\" al reprezentarilor\"..oamenii care se aseaza pe ea isi poarta ei insisi imagistica acelor probleme care-i bantuie, \"temple umblatoare\".

Asadar, din contra, canapeaua stie sa cuprinda, nu stie, si nici nu are cum sti, sa retina, sa stocheze, sa redea pentru ficare om in parte cu toata gama diversitatii tipologice si individuale acel continut propriu amintit mai sus.

Si numele tau il stii. ( de ce incerci sa te desprinzi de el aici? ca doar de uitat nu ai cum)
\" indifernt de cine intra pe usile alea/ e atat de mult/ sa fiu eu.\"

;)

stii singuratatea cu sange rece, sau stii singuratatea, sangele rece apartinand dupa amiezii??

dacarputeasta...scris asa nu inseamna nimic, si nu cred ca ai trecut-o pt a precipita ritmul citirii.( de proba cum ar fi sa postezi o poezie FARA spatii intre toate cuvintele?? ai intelege ceva dand de un asemenea conglomerat pe agonia?- evident, ambele variante ar trebui mai intai sa aiba girul editorilor, din start NU au drept la existenta anomalii de felul asta =D -

în lumina pe care o porți
ca un fotograf pretențios

Nici un fotograf nu poarta lumina, ci o cauta

hmm, vad ca tu acorzi dinainte o imagine singuratii, o umanizezi..iarasi, mi se pare o supralicitare, singuratatea trebuie ( dupa mine, nu e un TREBUIE imperativ, nomotetic ,hihi) lasta without ANY face; ok, e normal sa spui \"singuratatea mea,a ta, a lor\"...etc dar singuratatea in sine va continua sa fie la fel de NEidentificabila, dupa moartea mea, a ta, a lor,la fel cum a fost si inainte de nasterea noastra.

aș putea încerca să fim oameni obișnuiți

Sigur nu AM putea? ca indiferent de cum te comporti ( nu am zis cum te percepi asta-i alta mancare de peste...\"celalalt\" poate ca doar un om obisnuit va ramane, sigur asta nu inseamna subestimarea influentei tale de a-i schimba, IF POSSIBLE, conditia, din neobisnuit in obisnuit, daca \"average-ul\" e apanajul tau...caz destul de improbabil.

de exemplu o alta varianta neincadrabila e si stransul \"in\" si nu de \"de\" mana pe olea.

O ultima intrebare principala :) daca apusul e perfect umbra vazuta de tine e si ea perfecta?...sau iti apare asa, datorita apusului?..un fel de a zice..dar apusul imperfect ce-are, dom\'le ?

Ce am retinut si identificat autentic neverendingian e ultimul vers: \"uneori te uiti la mine\"

si eu remarc prezenta ta neasteptata , prezenta adusa de personala de fata, fapt care ma bucura.

desigur mi-a facut placere raspunsul tau care-mi acorda unele circumstante, neatestandu-ma definitiv un capcaun fioros care intra chitit cu cizmele-i de 7 poste in straturile delicate ale poeziei tale...sunt lucruri care imi plac, pe altele le sanctionez.

Iar cele care nu-mi plac doar la asta se rezuma, la identificarea unor fragmente, sectiuni, imagini idei, etc..dintr-un intreg; nu intind, pecinginos, concluziile defavorabile asupra textului, vazut ca entitate.
Bineinteles ca aceasta entitate are de suferit atunci cand este redusa din cauza balastului cu care nu ma impac.
Da, nu ti-am comentat decat doua texte pana acum, ca sa generalizez asupra calitatii tale de autor..mai am nevoie de multe lecturi pe viitor.

Da, si totusi vezi ca le-am supravietuit acelor soparle uriase (apropo,numai oamenii de sub pamant se ating, daca scapa de singuratate acolo?) si ne inchipuim chestii geniale, inedite: \"om cu banana\", \"hipoptam jovial\", \"aparate de facut fete\"..rod al evolutiei proprii, ne inscriem instoria planetei cu ele.

Puisorii controlati de presedintele misteriosi sunt cumva ingeri?

Se plimba tacticos cand nu-l vede nimeni, ca un Mr. John si iti dai seama ca nu-i convine ca gandurile mele sau ale altcuiva dintre muritori ( de preferinta poet=D) sa-i dezlantuie o furuna acolo.

Alice, ce zici complotam la un \"Facaieni\"?

By me.

you\'ve got there! i mean... de ce diferenta n-ar fi facuta SI de calitate?..ca regretul tot regret ramane.

\"brusc a inceput sa ploua\"... just like in \"The notebook\"

cantand statui?

Aici deja nefirescul exprimarii arata ca inceputul formarii unei avalanse ( e clar ca nici un moment nu ai gandit versul sub forma cantand statuilor)

Apoi,toate peisajele descrise ( printre care si gradinile suspendate) ce anume le opreste a fi strivite de ditamai statuile de deasupra lor, miraculos acestea neaflandu-se in cadere libera,desi de nicaieri nu apare nici cea mai mica sugestie la un eventual fir invizibil, de sorginte damoclesiana care sa impedice catastrofa, aplatizarea ..statile acelea fie au consistenta unor fluturi zglobii, fie leviteaza datorita unor forte oculte.
Nu face nimic, varstele fericite isi pot edifica statui in aer, pentru a admira mai bine peisajul de sub ele ( eventual sa proiecteze o umbra peste munti deserturi si mari daca tot nu se prabusesc din inalturi)

Caciulile isterice (cam ca palaria clarvazatoare din harry poter hihi ) sunt asa de la natura, sau au devenit impregnandu-se cu isteria purtatorului ( aici nu conteaza babele, adolescentii sau acarii ne-paunesti)...desigur e vorba de prezentarea cat mai uratita a imaginii copilariei, vezi Doamne, daca tot era o baba ponosita, ce-i mai trebuia si-o caciula isterica...asadar aici vorbim de potentare in rau.

Iarasi incepi manvrele derutante, referitor la identitati, hmm..tre buie sa recunosc aici o \"fractura\", n-am incotro...care apare exact unde trebuie pt a opri indeea de continuare ( eventual descriere):
vei fi maxim la job vei fi

maxim acasă
mic sub fața de masă in loc de MICA.

Din acel moment, gata! nu mai e vorba de tine.

De agatate de ruj la plecare si nu cu ruj ??..un fel de a spune ca daca SI rujul se rujeaza, atunci si purecii au pureci...hmm pt ca urmele lasate, contururile,sunt trasate de ruj, fie si din proprie initiativa pe fata ALTUIA, nu?
Vaz ca moda lansata de medeea got to you too..cumsa...etc..in fine mai mult ca sigur motivatia ta e alta decat a ei -mi-a si raspuns la nedumerirea mea, exact cum anticipasem..o inovatie personala, nu stiu daca de patent original sau nu)...pe mine asemenea..\"termeni\" ma detremina sa fiu reticent si nemaleabil :P, dar nu e vorba de mine, pt ca nu-i voi folosi neam.

Chestia cu plansul are o incarcatura mistica (pe care, iarasi nu am aprofundat-o)..dar o recunosc, ca atitudine, \"Lacrimi si sfinti\" de Cioran, maybe.

Pai daca treci mai departe, de ce ai mai cauta ceva care sa te deraieze ( indiferent ca e vorba de o carte sau de altceva)..ce se schimba???