La smuls de in

Mama culege in. Și ieri a cules. Pe mine nu mă ia că-s mică. Dar eu o rog seara de două ori și îmi promite că mă ia. Am fustiță plisată și bluză roz. Mama-mi împletește bluze cu andrelele. Sunt bucuroasă. La smuls de in e greu. Nu am putere să-l smulg, dar îl rup. Și mama spune că nu e bine. În vârful paiului este o căsuță maronie unde stă inul. După ce-i zdrobită căsuța, semințele parcă sunt purici. Le țin în pumni și suflu să le curăț. Din in îmi fac susan. Cu zahăr știe mama să-mi facă. Un om cântă cât îl ține gura. Eu nu știu cântecul ăsta. Cred că nici educatoarea mea nu-l știe. Mama-mi zice că după o zi de muncă trebuie să ai musai bătături, ca să se vadă că ai lucrat. Eu nu prea am că nu se vede. La prânz ne e foame. Ne spălăm pe mâini la izvor și ne așezăm după o claie de in. Tot câmpul este plin de clăi. La Hotar au venit mulți oameni ca să smulgă inul. Stăm la umbră, ascunși, că e foarte cald. Mama pune în farfurii de tablă varză dulce și desface mămăliga din ștergar. Varza dulce e foarte bună. În farfuria mea sar purici negri. Mama-mi spune că sunt purici de in și trebuie să-i dau deoparte, cu lingura, și să mănânc. Eu o ascult. Îmi este milă de ei că mor în farfuria mea cu varză. Dar sunt așa de mulți că nu mai contează. Acum m-am săturat și am pus capul în poala mamei. Îmi place să stau așa și să văd cerul. Când mă apropii de mama mea, întâi o miros. Pielea ei miroase a mamă. Și o pot recunoaște cu ochii închiși. Mie îmi place mai mult să stau pe lângă ea să o ajut, decât să stau singură acasă. Spre seară vine o femeie și vede cât a muncit fiecare. Îi trece într-un caiet. Pe mine nu mă trece. Dar și eu am muncit. Râde și spune că pe mine mă plătește separat. O să-mi dea o înghețată la hram la Câmpeni. N-o cred pentru că râde. Eu am bătături în palmă. Nu-mi vine să râd! Tot inul este ridicat în remorci. Remorcile sunt niște cutii mari agățate de tractoare. Inul este al ceapeului. Dacă mi l-ar lăsa ceapeul mie, mi-ar face mama susan toată iarna.