Igor și moartea (IV)
Când deschise ochii, fata dormea ghemuită în brațele lui. Stăteau întinși pe sacul de dormit. Câteva lumânări mai pâlpâiau încă, pe farfurioare. Se sculă încet și le stinse. Apoi își trase hainele pe
Igor și moartea (III)
Igor acceleră ușor și din Narcisa coti spre dreapta. La nici un kilometru distanță, o fată aștepta pe marginea drumului. Nu părea la fel cu celelalte. Un gând drăcesc îi trecu atunci prin minte.
Igor și moartea (II)
Toate economiile lui le investise în urmă cu un an într-o bucată de pământ la Sarata, pe care credea c-o să apuce să-și facă o casă. Avea planuri mari. Voia să se însoare, să aibă copii cu care să se
Igor și moartea
Igor își luase trei zile de concediu. Voia să-și pună puțină ordine în gânduri. Simțise așa, în ultima perioadă, o învălmășeală teribilă în mintea lui. O percepuse mai exact ca pe o bucătărie
Căpcăunul cu burta plină
Mama mă ținea de mână, trăgându-mă ușor după ea. Răcoarea dimineții trecea prin bluza mea subțire, făcându-mi pielea de găină. Coborâsem din autobuzul cu miros de motorină când se îngâna ziua cu
El Hombrecillo del Rompecabezas
Siempre que paso por una librería, siento como mi corazón resalta. Que tengo dinero o no, que necesito algo o no, yo entro al menos por unos minutos. Paso por los estantes de libros, acariciando los
Prima zi de școală
Astăzi m-am trezit cu noaptea în cap. Așa zice mama, de parcă noaptea ar sta pe capul meu. Astăzi este prima mea zi de școală. Am un ghiozdan nou, uniformă cu pătrățele, caiete, stilou, tot ce-mi
Atacul
Fusese până mai ieri un bărbat normal. Adică unul cu un serviciu stabil, cu o leafă bună, garsonieră confort I, sporit de mâinile lui dibace, care
Azin și cămara de dulciuri
Azin era un băiețel de 9 ani, căruia îi plăceau dulciurile. Dar asta nu îl făcea cu nimic special. Majoritatea băieților ca el adoră să mănânce dulciuri. Și au mereu, ascuns în ghiozdan, pe lângă
Așa voi face
Stăteam amândoi ca două momâi, fiecare într-un capăt al canapelei, fără să ne privim. El avea deschisă pe genunchi Viața Sfântului Vasile cel Mare, eu, o carte scrisă lamentabil, pe care o primisem
Dragă moșule
Dragă moșule Wednesday, November 25, 2009 13:56 PM From: unbugetar@yahoo.com To: mos_nicolae@yahoo.com Cc: mos_craciun@yahoo.com Bună
Casa de cărămidă
La 20 de ani trebuia să mă mărit cu o casă de cărămidă. Casa era solidă, avea încăperi luminoase, soarele intra ca la el acasă, prin spațiile lăsate pentru geamuri. Aveam mână liberă să îmi pun
Hormoniada
Anatol se încheie la șireturi și ieși, sperând că plimbarea în după amiaza
Mica oloagă
Starețul avea sprâncenele de omăt și vorba ușoară ca fulgul. Stătea liniștit în fotoliul vechi, răspunzând când la telefonul ce suna stins ca un tril de ciocârlie, când la nenumăratele cereri
Broscuța cu un ochi albastru
La lucru manual, azi, am învățat să fac broscuțe de hârtie. Sunt foarte ușor de făcut și eu le fac cel mai repede. Le desenez ochi albaștri și, când le apăs, ele țopăie. Sunt bucuroasă.
Pădurea de salcâmi
Dalia își amintea cum în acea după amiază plecase să vadă pădurea de salcâmi de la Măgura. Era luna mai. Toată lumea știe când înfloresc salcâmii. Fu nevoită să-și amintească în detaliu însă,
Liniștea
Își împodobise pereții casei cu liniște. Sufrageria era învăluită într-o liniște aurie ca mierea, dormitorul într-o liniște albastră, ca valurile mării, bucătăria într-o liniște verde, așa cum sunt
Cumpărăm păr
Trecusem de mai multe ori prin dreptul cofetăriei, în acea zi. Prima dată m-am întors să-mi cumpăr pâine. A doua oară am cumpărat crizanteme de la o bătrână ciudată care mai avea doar un dinte în
Nuielușa de alun
S-a întâmplat într-o zi pe la amiază. Era în sat o căldură cumplită. Ileana stătea în pragul casei, dând a lehamite din cap. Zăpușeala te făcea să-ți ieși din minți. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns
Omul din ploaie
Tanti Saveta strigă la mine să fug acasă. Numai cât mi-am pus rochița galbenă de pânză, mi-am prins părul măturele și am făcut câțiva pași pe drum, că toată lumea îmi spune să mă duc acasă. Dacă mă
Omulețul din puzzle
De câte ori trec prin fața unei librării, simt cum îmi tresaltă inima. Că am bani sau nu, că am nevoie de ceva sau nu, eu intru măcar pentru câteva minute. Trec pe la rafturile de cărți, le
Taximetristul
O mamă cu un bebeluș în brațe nu se gândește niciodată la ea. Totdeauna pruncul are prioritate. O voce interioară îi șoptește toate dorințele puiului de lângă ea. Nu sunt necesare cuvintele.
Viață de-a bușilea
Deschid ochii. Lumina zilei mă învăluie, aurie. Pipăi cu degetele de la picioare, lenjeria
La smuls de in
Mama culege in. Și ieri a cules. Pe mine nu mă ia că-s mică. Dar eu o rog seara de două ori și îmi promite că mă ia. Am fustiță plisată și bluză roz.
Astăzi am aflat ce-i frica
De dimineață am avut o inimă rea. Adică simțeam în piept o ceață nehotărâtă. Dacă e albă sau gri. La școală am băieți în clasă. Nu sunt prea deștepți. Adică nu la note ci așa
Cheia franceză
Ești o fetiță rea! Așa zice mama câteodată. Tata nu spune așa. Tata crede că sunt un copil bun. Adică stăm pe prispă și zâmbește. Și parcă mă primește în
Calul
Zăpada apoasă cântă atunci când pășesc. Privesc
Azi am mâncat bureți
Astăzi am mâncat bureți. Gabriela i-a găsit. Ea este vecina mea. Eu îi spun Gabi. Suntem prietene nedespărțite. Am fost să vedem un cuib
Vânzătorul de mere
Enrique Iglesias zbiară din difuzoare cât îl țin bojogii. Tinerii din autobuz își mișcă ușor capul în ritmul muzicii, babele se abțin să comenteze. Car după mine o sacoșă de mere. Un lucru
O zi de 1 iunie
Era acolo mereu, lipită de zidurile cenușii. Uneori fără vlagă, cu ochii mijiți sub ferestrele largi, alteori zâmbitoare, purtându-și pașii dezlânați prin labirintul de holuri. Îmi tresălta inima
Oli chiorul
Ilaria încercă să-și potrivească pașii cu ai băiatului. Mergeau alături de vreo douăzeci de minute și când nu se mai sincronizau, ea avea ciudata senzație că nu o să le meargă bine. Era doar o
Rochia albă
Aveam opt ani când, întorcându-mă de la școală, la prânz, i-am spus mamei, bucuroasă, că mă mărit cu profesorul de matematică. Eram foarte hotărâtă. Avea păr negru, lucios și ochii albaștri,
Cerceii fermecați
Prima și ultima experiență legată de beție o am de la cinci ani. Eram o fetiță slăbuță și sufeream de gelozie, ori de câte ori vedeam la cineva cercei. Îi înșiram în minte când închideam ochii,
Omul de la lumânări
Dacă nu ați călcat vreodată într-o biserică, v-aș sugera să intrați măcar de curiozitate. Rămâne în urmă strada cu noxele ei, toate grijile materiale se pierd pe aleea
Amintire
De undeva, din spate, veneau aburi mohorâți cu gust de cetină. Parchetul scotea sunete bizare și lumina nu mai venea de nicăieri. Storurile o împiedicau să intre. Ar fi vrut să întindă mâna după
Tata
Motorina și uleiul de motor îi intrase adânc în porii pielii astfel că întotdeauna părea că nu și-a spălat mâinile. Tata era obosit. În seara aceasta părea altfel. Se lăsase întunericul. M-am așezat
