Tinca Mihai-Paul

Vreau să-L îmbrățișez pe Dumnezeu Vreau să-L îmbrățișez pe Dumnezeu Să mulg tot cerul dintr-o îmbrățișare! Să curg, să râd, să fiu vesel mereu S-ajung să dau noroc cu domnul

Zilele de-acum Răscrucea s-a rostogolit la deal, Sub o săpătură în amonte... Gloanțele chiaune fluieră-n aval Lupta-i: glonte pe glonte... Sandalele s-au schimbat în bocanci Scobitoarea

Răspuns Zenovia S-ar putea ca din cauza stelelor Să pierd luna. Sau deodată cu venirea ploilor Să-mi râdă vreuna... Nepăsător, sau surd ori hâd Curg la fel... Nu-s vesel, nu-s plâns, nu

Răbdare nu mai am ca să o pot cuprinde. Ziua se dezbracă în fața mea degeaba. Serile vin puturoase cu rouă. Dorința e de bine dar nu se întâmplă nimic... Salutare timp dezbrăcat in

Geamantanul Cand vei închide ușa, la plecare Te rog să ai în geamantan Toți nervii, toată umbra care doare De mai bine de un an... Să-ți pui in geamantan sosirea Culoarea, visul, cerul,

De sub scoarța de banană Sub cana plină de cafea A curs și s-a prelins destinul... S-a scurs și umblă sub saltea La pas, cu visul și cu chinul! De sub scoarța de banană Mă tem că ai să-mi

Șalupa Șalupa unui drum prea lung Aleargă ne-ntreruptă spre apus... Elicele-i murdare, tot se ung De-atâtea lacrimi, de-atâta plâns... Șalupa pironită-n valuri, geme O aud sirenele și

Paravan pe vânt Salut respectuos momentul Sădit în umbră de orgoliu... Și las deoparte sentimentul Īntins la maxim de un troliu! La judecată, puse-n fum Stau faptele cu stea în

Să fie fapte Arunc in stele cu cenușă Suptă din trecuturi roase, Rănit în suflet de-o căpușă Ce curând, n-o să mă lase! Măsor amurguri cu privirea Ș-adorm în dimineți, chiaun... Prin

Cârligul La pas c-o muză, trântit în nori M-am șlefuit în grijă și-n uitare, De mi-au ieșit de tot prin pori Iubiri cu vise și-o amplă visare! Rostogoliri de-a vara, primăvara Jocuri de-a

Copleșitoare momente... Copleșitoare momente cu luciu de buze Cu-n cărucior și-un crai definit sclipitor, Am putut să trăiesc, a putut să m-amuze Cum într-o clipită joaca se citește:

Oare De sub stindarde învechite, Mă uit la stele, ce-aburite Îmi picură idei pe tâmple: -Oare câte-au să se-ntâmple?

Printre gânduri, despre noi Sângele curge din cer precum supărările tale, Vântul bate la fel ca ieri, însă un pic mai moale... Se poate să se facă seară din dimineață Sau tu suparată sa devii

Din nou Din nou pe iarbă, calc în rouă Sub cerul ca un ciur imens, Prin ciur trec picuri, o să plouă Clipa asta, o trăiesc intens! Din nou același gând m-apasă Și-adâncă apăsare

Acum când... Acum când umbra stă pitită pe sub crengi, Când suflă greierii-n trompete behăind, Abia acum realizez cât suntem de blegi Și irosim viață, în loc să respirăm trăind! Acum când

Circuit Luminii i se-nchină sunetele. Sunetelor li se închină pipăieli. Pipăielilor le lipsesc luminile. Luminilor le lipsesc niște greșeli! Ploii i se-nchină văile și munții. Văilor și

Despre Despre toate dorurile adunate Pe o coală de hârtie Observ, toate-s deșirate Fiindcă povestea e vie! Despre-un timp ce a trecut, Timpul ce-l trăiesc acum, Despre tot ce am

Așteptarea Despletite șuvițe de timp se rotesc Peste iluzii deșănțate pricopsite De-atâtea strigăte de „te iubesc” Și-atât de multe inimi ofilite! Când păsări ciripesc a ploi și jale, Apar

Prăpăstiilor se scurg lacrimi Florile de vișin se-ofilesc De-atâta primăvară rece și noroasă, Între ciripituri se aude-un: „te iubesc” Și rugăminți să nu mai fii nervoasă! Cerul deschide

Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu viața asta? Ce e rămâi, ce e mai stai Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu luna mai? Ce e mireasma, ce e floare, Ce

În stropi În stropi de ploaie fac horă păsărele Iar armonia se reflectă hotărâtă Pe luciul apei, presărată de bretele Ce-s prinse-n primăvara neclintită! În stropi de ploaie azi nasc sunete

Te chem Stropii de ploaie primăvăratică Sărutarea ta sălbatică Mugurii roșii în soarele ghem Te cheamă toți, te chem! Apusurile râd peste ciripituri Dragostea râde în plicuri Clipele te

În șanțuri În șanțurile singurătății mă scald Înconjurat de broaște în călduri Care pe nuferi se iubesc, la cald Și mă stropșesc cu împuțite guri! În șanțuri de lacrimi mă

Trăsura Trăsura noastră dragă, azi s-a făcut șaretă, Birjar nu mai avem și plouă peste noi, Soarele ne bate-n cap, iar tu cochetă Îmi spui că-i bine, fiindcă suntem doi! Trăsura noastră