Teodor Dume

domnule Burlacu,
încântat de trecere.
mereu auzim cum se plimbă tăcut Dumnezeu, numai că uneori nu vrem să sesizăm prezența Lui.
mă bucur că finalul a plăcut

cu sinceritate,
teodor dume,

Doru Dorian,
analiza făcută pe text e obiectivă și nici nu poarte fi altfel atâta vreme cât e făcută de unul care știe să rostuiască cuvintele
mulțumesc mult pentru timpul acordat poemului
mereu prinzi esența și știi să o defalci pe stări
te aștept în pagina mea ca pe un oaspete de onoare.

cu prietenie,
teodor dume,

eugene,
mă bucură comentariul tău. ești un cititor fidel. îți mulțumesc pentru păreri.
în legătură cu \"judecătorii\" și \"steluțarii\" nu-ți face griji. nici eu nu-mi fac. eu scriu pentru stelele de suflet și nu pentru acelea pensulate cu aurolac...
cu sau fără steluțe eu voi scrie

da, finalul este bun, zic eu
luând în considerare viața și evident ...continuitatea

cu prietenie,
teodor dume,

un discur ferm
o concentrare reușită

\"Un cap cu două capete
un fel de balaur ciudat respirația\"

îmi place modul în care scrii

cu prietenie,
teodor dume,

a se citi; lejeritatea
scuze și pentru alte greșeli ivite în exprimare sau postare
teo

tamara,
schimbi cu ușurință registrul
ba chiar și formei îi dai o altă viață
indiferent de formă ți toate cele canoane ale scrisului,
cuvintele tale spun mult, emoționează
sinceritatea discursului e acaparatoare, te prinde
legeritatea cu care treci prin cuvinte și construiești ceva durabil
e de invidiat...

citind acest poem, din prima, pare greoi, ba plin de rugozități...
numai că nu-i chiar așa. la o lectură atentă constați stări care
te fac să explorezi sensul cuvintelor și să revii

eu am revenit
și bine am făcut
m-am îndrăgostit de strofele 2 și 3

\"Cum stai picior peste picior în fața ceasornicului
simți cum plesnește în tine ceva ca un arc
și vezi cum propriile mâini se mișcă lent una spre alta

Ochii se închid degetele subțiri se întrepătrund
rugăciunea e singura formă de viață în odaia pustie
metoda gură la gură nu salvează ofelii\"

o rugăciune (fie chiar și un simplu gest)
făcută (t) la timp poate salva o părticică din ceva mult...

cu sinceritate,
teodor dume,

un poem bun, granulat care, la prima citire, pare greoi, plin de aspirități dar cunoscând proprietățile carbidului (evident nu luate tehnic de pe carte) girez conținutul acestui text și mă bucur c-am putut pătrunde în profunzimea ideii pentru care felicit autorul.
pornind de la înțelegerea titlului poți naviga tăcut.
poemul este plin de stări care mocnesc, ard înăbușit, se adună ca mai apoi să poată izbucni...
ultimul vers e foarte relevant și vine în sprijinul spuselor mele.

\"Ochii ca două pungi cu carbid care absorb ploaia.\"

un text ce merită citit cu atenție și mai apoi revenit
preferatele mele; strofa doi și ultima
sigur că textul este reușit cu întregul numai că preferatele
citate îmi nuanțează stareaîn care eram în momentul lecturii.

\"dincolo de jaloanele vii
unde lovește vântul cu o mănușă desperecheată
Tresare și se scutură de firimiturile tristeții
Suferința lui și
Ochii ca două pungi cu carbid care absorb ploaia.\"

stimă și considerație,
teodor dume,

eugene,
chiar dacă se păstrează cele 17 silabe, ca primă regulă pentru haiku, distribuite în formația 5-7-5, nu îmi dau cu părerea strict legată de acest gen (haiku), dar pot confirma un micropoem în trei versuri într-o concentrare atentă a cuvintelor și mesajului cu deschideri...

ba chiar frumos!

\"în albul iernii
vântul primăverilor\"

posibil că din grabă la postare ți-a scăpat
te rog, corectează în titlu (sinboluri = SIMBOLURI)

să ne citim sănătoși!
cu prietenie,
teodor dume,

diana,
mulțumesc de trecere și semn
da, mereu anonimul se va afla la limita dintre vis și realitate. el nu va fi niciodată EL

cu prietenie,
teodor dume,

florin caragiu, felicitări!
adunarea cuvintelor între coperțile unei cărți e un respect și-o împlinire sufletească.
voi fi alături cu gândul și respectul pe care vi-l port.
Doamne ajută!

stimă și considerație,
teodor dume,

domnule Nicolae Popa, felicitări!
cât de frumos poate fi să te ști împlinit și fericit, stând alături de alți colegi,la sărbătoarea cuvintelor rânduite cu grijă între coperțile unei cărți!
ropotele aplauzelor, care vor urma, nu sunt altceva decât semnele de recunoaștere ale vieții aici pe pământ.
bucuros să vă las un semn de adânc respect pentru ceea ce faceți la chișinău și aici pe agonia.ro

cu sinceritate,
teodor dume,

așa este doruleț. încă mă caut și mă voi căutas mereu / până când/ locul de unde am venit/ mă va chema înapoi/
da, finalul merge și fără acele câteva versuri disecate de tine.
mulțumesc doruleț,

cu drag,
teo

tamara,
vizita ta este o surpriză plăcută pentru mine și mă bucur pentru citat
o să țin cont de părere și sigur o să revin asupra textului
mulțumesc mult.

cu sinceritate,
teodor dume

george,
gestul tău de a trece prin pagina mea mă onorează și mă face să fiu mai atent în discursul desfășurat al poemului.am modificat acel \"între\". ai dreptate, finalul mai trebuie lucrat. o să revin asupra lui dându-i un sens. îl mai las la dospit o perioadă. poate voi umbla și la partea de început.
mă bucură semnul tău și modul în care intervii pe text. te aștept și în alte dăți.
cu mii de mulțumiri

stimă,
teodor dume,

Domnule Nicolae Popa,
e o mare bucurie să vă am oaspete în pagina mea. constatările dumneavoastră sunt obiective și îmi sunt de un real folos. aplecarea asupra textului meu e o mare surpriză. da, aveți dreptate, finalul poate fi acolo (după) \"ca o dispariție în decor\"
observația este perfectă. o să revin asupra textului cu modificările necesare după ce mai odihnește câteva zile.
mulțumesc mult. vă mai aștept

cu sinceritate,
teodor dume,

cu felicitări pentru tincuța
și cu o confirmare pentru doruleț,
o triadă a lacrimei pe obraz

cea a tincuței,
a ta
și a mea

cât timp vor exista mame, vor exista și lacrimi

cu bucuria trecerii prin pagină,
teodor dume,

felicitări, aida, pentru curaj și reușită. și pentru că ții în mână torța
marcând cu dâre de lumină drumul la capătul
căruia așteptăm mulți.

e o mare reușită,
cu sinceritate,
teodor dume,

de regulă nu comentez fragmente de proză, deși citesc, dar citind și recitind acest fragment m-am foit și uite că n-am putut trece prin pagină fără a lăsa o urmă de suflet...un semn fără pretenția de a fi făcut o analiză strict de specialitate.
așadar, un text demonstrativ pregătit ca pentru o lecție deschisă și foarte important nu numai pentru autor ci și pentru cei care se hrănesc din cuvânt
textul curge ușor. frazele sunt alfabetizate după stări. uneori simți că ai lunecat în miezul unui poem uitând că de fapt lecturezi un text de proză
iar rândurile din final confirmă regulile unui poem în sine(remarcă făcută și de domnul vasile mihalache, care a aprins o stea. mă miră că din numărul mare de cititori-67o-până acum, cei cu stele în stoc, nu au rezonat înălțând câte o stea)

\"Dar Otilia nu mă fixa. Capul îi atârna moale într-o parte. Pe genunchi ținea o pungă din plastic transparent plină cu mere verzi. Erau reci, ca și trupul ei.\"

nu-mi permit să dau sfaturi dar o stea de suflet, da
și felicitări pentru autor!

cu sinceritate,
teodor dume,

...ai dreptate silvia
orice plecare aduce tristețea...

mulțumesc de commul tău concentrat
pe ideea ...plecării

cu sinceritate,
teodor dume,

carmen-manuela,
zidești bine. cuvintele tale sunt trainice iar sufletul liant.
strofa trei m-a prins

\"plastilina s-a terminat
cărămizile s-au fărâmițat
în cuvinte
nu-mi rămâne decât
să mă așez eu ca într-o vitrină\"

iar finalul e deosebit

\"fiecare rid este o fisură\"

la fel ne e și viața, carmen-manuela

cu sinceritate,
teodor dume,

cezara,
ești atât de sinceră încât cuvintele tale se cicatrizează pe sufletul cititorului

știi să te debarasezi de surplusuri și să oferi doar esențe.

\"orice plecare
are vocea unei jucării
care s-a defectat\"

sigur că da, plecările sunt întrebări...

cu sinceritate,
teodor dume,

poemul respiră ușor
ba chiar prea degajat se plimbă printre stări
\"însuflețind\" fiecare clipă

o superbă imagine, cum remarca domnul nicolae popa
rostuiește întregul...

un final de zece,
cu felicitări!


\"Salbele coraline
Topesc sânii înzăpeziți\"

cu sinceritate,
teodor dume,

mulțumesc de trecere și semn. commul tău
generos mă onorează.
sigur că uneori las portițe de intrare în poem
după modul de interpretare al cititorului.
și zic eu că e bine așa, dând posibilitatea
cititorului de a vedea prin prisma sa...

cu prietenie,
teo