Teodor Dume
Verificat@teodor-dume
„Cel ce ocolește suferința moare încet pentru că nimeni și nimic nu poate înlocui atingerea (teodor dume)”
Teodor Dume,jurnalist, scriitor și poet român (n. 04 aprilie 1956, Luncasprie, Bihor): A urmat cursurile școlii generale din satul natal și Școala profesională "Înfrățirea" din Oradea. Este absolvent al Liceului "Înfrățirea" din Oradea, al Școlii Populare de Artă din Oradea (secția Regie-teatru, specialitatea Actorie) și al Academiei de Studii Social-Politice,…
ai rostuit un întreg de excepție
începând de la titlu (foarte sugestiv) și încheind cu strigătul lui Dumnezeu
ai trecut prin filtrul unei zile(duminica) întregul celor șase. o scanare mai atentă, a vieții unei săptămâni,nici nu se putea
așa este
\"Dumnezeu ne va striga numai noaptea
altfel\"
cu bucuria lecturii împlinite,
îți mulțumesc,
stimă și multă considerație,
teodor dume,
Pe textul:
„duminica ne luăm în seamă" de cezara răducu
o sta de suflet pentru aceste \"gânduri fragede\"
îmi place poemul și cum nu aș fi putut trece pe lângă grădina cuvintelor tale fără să las semn, m-am oprit, m-am hrănit, l-am strigat eu pe dumnezeu și apoi
mi-am permis un joc și iată-mă alergând prin cuvintele tale, drept pentru care te rog să mă ierți.
n-am făcut altceva decât să întind puțin firul, ca la urmă de toate Dumnezeu să ne poată striga
\"numai duminica avem viață în reluare
ne alegem alt nume
apoi scoatem toate întâmplările din noi
spre seară
vom încheia profitul zilei
în două gânduri fragede
ca niște pahare de șampanie
Dumnezeu ne va striga numai noaptea cu el\"
din nou, iartă-mă cezara,
cu cele mai bune gânduri,
teodor dume,
Pe textul:
„duminica ne luăm în seamă" de cezara răducu
un titlu reușit, ba chiar ispititor și un discurs liniar în care stările sunt bine punctate.
îmi place întregul dar de la \"primește-mă în tine\" din ultimele trei strofe respiră poezie curată
iat-o
\"Primește-mă în tine,
voi sta ascuns în venele tale,
și-n liniște
îți tatuez
numele
despărțit în silabe
cu globulele mele.
Privește-mă,
prind contur de verde,
iau forma unei ape
cu valuri calde,
ce se întind
până la tălpile tale desculțe,
sărutându-le.
Peste umerii noștri
zbor
pescărușii
în cercuri albe
concentrice,
țipătul lor
nu e durere,
ci doar o chemare
dată ecoului țărmului din noi...\"
cu prietenie,
teo dume
Pe textul:
„Þipătul pescărușilor" de radun gabor
mă bucură trecerea și așezarea ta în tăcere în poem.
sigur că-mi stă mai bine în poemul amplu. ai dreptate aici pentru că mă pot desfășura întru înțelegere pe când într-un poem de esență nu mulți sunt aceea care pot descifra mesajul și atunci în sufletul meu se așează regretul.
mulțumesc prietene. te mai aștept pe ulița mea.
george,
înainte de ați mulțumi de popas și semn trebuie să recunosc că și tu ai dreptate.
își mulțumesc pentru esența reținută, esență fabricată de teo. în acel mic fragment se ascunde acea profunzime despre care vorbești.
cu alese sentimente. te mai aștept.
angela,
prezența ta bucură mereu, fapt pentru care îți mulțumesc.
da, cel mai important este să știi să comunici cu tine însuți. bine zis, angela.
mulțumesc mult pentru aprecieri și trecere. ești bine venită oricând.
vouă acelora care ați poposit în singurătatea mea ,aducând cu voi un licăr de lumină,poate și o firimitură de speranță, mulțumiri de suflet.
același mereu,
teodor dume,
Pe textul:
„Singurătatea ca formă a realității interioare" de Teodor Dume
la fel și expediția și unele imagini îmbrățișarea zăpezii
da, remarc echilibrul dintre bine și rău. fără el n-am exista...
cu plăcerea lecturii,
teodor dume,
Pe textul:
„Prins între două lumi - III -" de Emil Iliescu
nu știu dacă cuvintele mele își mai au rostul. surpriza pe care mi-ați făcut-o acordând acestui poem o stea e atât de mare încât trebuie să tac.
commul atât de elaborat punctând în detaliu fiecare vers, fiecare stare care împreună îmi definesc singurătatea, bucură.
nu numai că ați făcut o analiză atentă pe text ,dar ați elaborat un studiu despre aceea stare punctată de mine în încercarea de a defini prin propria-mi trăire acel sentiment.
mulțumesc, iar acest semn de încurajare mă obligă și mă atenționează la mai mult.
tăcerea, uneori vindecă. așa că tac ascuns în mine.
cu mii de mulțumiri,
teodor dume,
Pe textul:
„Singurătatea ca formă a realității interioare" de Teodor Dume
mi-a plăcut întrebarea ta dar și definiția inimii
mulțumesc mult de trecere și semn
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„Singurătatea ca formă a realității interioare" de Teodor Dume
un articol care acaparează chiar dacă prezența noastră din spatele foii nu poate fi remarcată decât prin gând și asta datorită ție care ai memorat clipele și ni le.ai adus în pagină.
felicitări și mulțumiri!
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„Cenaclul Deko - cronică - a doua ediție" de Marius Surleac
Recomandatîntru mulțumirea sufletească am să reproduc comentariul tău, în loc de răspuns, și totodată voi posta traducerea făcută în franceză la poemul meu \"Toamna în mine, duminica\"
Mulțumesc mult,
cu sinceritate,
teodor dume,
Buna seara Domnule Dume,
Imi permit as va scriu dupa ce v-am citit cu foarte mare emotie poezia \"Toamna în mine, duminica\" si, nefiind membra a \"clubului\", am ales calea e-mail-ului.
M-a impresionat foarte mult suferinta si o oarecare speranta care transpar din versurile Domniei Voastre. Si apoi mi-a placut foarte mult \"tehnica\" intercalarii ideilor, senzatie accentuata, ma gandesc, prin absenta semnelor de punctuatie...m-a coplesit...
Mi-am permis, cu adanca emotie sa va traduc versurile in franceza si vi le trimit alaturat.
In speranta ca am reusit sa ating cat de cat sensurile pe care ati vrut sa i le dati in dulcea limba romaneasca, raman la dispozitia domniei voastre pentru dialog.
Cu admiratie,
L’automne en moi, Dimanche
poezie [ ]
missive pour mon père
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Teodor Dume [Dumov ]
2008-11-08 | |
aujourd’hui j’ai marché beaucoup plus
que toutes les autres jours
cachées sous les pas
les veines étouffées d’ombres
et beaucoup d’autres choses
se sont enflammées
entre temps je pense
à écrire une lettre mais
je ne sais pas comment la commencer
les idées se détachent
et je ne peux inventer
aucune excuse
mes lèvres vibrent comme
l’aile d’un papillon encagé dans la lumière
il y a beaucoup de choses
que je veux écrire
entre deux pensées
les mots se transforment en automne
et se rangent profondément en moi
je ferme les yeux et respire
des mes poumons sortent des ailes
rien de ce que j’ai vu n’existe
même mon père et je veux pourtant lui écrire
le ciel s’est rompu dans ses bords
le chemin est de plus en plus étroit
dans la ville qui est en moi
ne siffle plus même le vent
l’air passe d’un silence à l’autre
cependant j’attends que l’automne soit fini
il est assez long
aujourd’hui je me suis tu beaucoup plus
que d’autres jours où le temps
mord le bout du corps
comme d’un gros morceau tranché
de toute façon ce ne plus important
il est tard et je me tais encore
je déchire une pansée et
je fends des sensations
l’impuissance d’écrire
me fait laisser une missive
pour la seule partie qui
manque
rien de plus triste que le temps arrêté
entre les doigts mises à nu de la chaire
entre mes mains d’enfant
j’embrasse le ciel
et soumis
pour un instant
je me tais
comme dans un jeu
pour ne pas réveiller papa
je sais qu’il me sente
derrière les silences viennent chuchotant à l’oreille de l’ombre
seul dans la poitrine de l’automne
respire un grillon
il s’entend
je ne peux pas arrêter ma peur
c’est trop pour une journée dans laquelle
j’ai oublié la souffrance
en moi
je m’arrête pour un instant
et je regarde d’entre deux cuisses
une icône
l’émotion entre profondément
je me recroqueville et je crie
jusqu’à ce que l’ombre se brise
je partirai chez papa
de mon corps nu je regarderai
une autre naissance
Cristina Oprea
Pe textul:
„toamna în mine , duminica" de Teodor Dume
iată că nu mai sunt sigur. trecerea ta, prima de fapt, îmi călăuzește pașii și sufletul într-o noapte în care vroiam săp fie numai a mea. mulțumesc mult de oprire, semn și interpretare. ai ales partea cu cea mai accentuată nuanță filozofică din acest text, parte care am vrut-o ca pe o rostire de tip definiție.
te mai aștept,
cu multă căldură sufletească,
teodor dume,
Pe textul:
„Singurătatea ca formă a realității interioare" de Teodor Dume
prezența ta bucură. remarc multă iscusință și pricepere în commul tău.
da, sunt în serviciul vieții și menținerii ei aici pe pământ \"până când o să devin depărtare\"
ai punctat bine întregul. ai parcurs mesajul dintr-un unghi de clasă
mulțumersc mult de tot.
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„Un posibil echilibru. principiul central al vieții" de Teodor Dume
bucuria trecerii tale pe la mine nu are margini. mulțumesc mult de popas și acest comm elaborat într/un mod matur și mult prea rafinat. posibil să fie cel mai bun poem , dar nu știu. știu doar c-am concentrat cât mai mult(o încercare doar)acea stare de pregătire a trecerii dincolo și o altă prewgătire în vewderea menținerii echilibrului printr-o altă naștere. atâta tot. poate am fost sau nu prea explicit. deși întinderea este mică încercarea mea a dat randament.
mulțumesc prietene drag. te mai aștept
același mereu,
teodor dume,
Pe textul:
„Un posibil echilibru. principiul central al vieții" de Teodor Dume
plăcut cu întregul
dar iau cu mine cele două din final
\"în piept are o fereastră/nu din termopan/ci/o fereastră/așa ca o gură de peșteră/în care poți băga mâna/și scoate de acolo timpul/ca pe un făt/
*
nimic nu este gratis azi\"
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„s(e)tări" de ștefan ciobanu
\"nu vorbesc despre îngeri nu aveți teamă
că o să vă plictisesc din nou cu aplecarea lor spre voi
continui să scriu despre zăpadă
știați că ea este visul zborului apei\"
plăcut, domnule petrache!
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„doar despre sălcii zăpadă și granit. nimic despre îngeri" de Plopeanu Petrache
un conmm măgulitor pentru care îți mulțumesc.
sunt bucuros să văd că ești de acord cu ceea ce suntem fără voia noastră
în legătură cu acel conținut dintre ghilimele nici eu nu prea sunt încântat dar am vrut să las o crăpătură între ușă și toc pentru ca fiecare să poată arunca o privire dincolo.
recunosc, oricum, că e o bârnă de care posibil mă voi scăpa.
adânci plecăciuni, ție prietene drag.
liviu-ioan,
pașii tăi nu fac zgomot pentru că privirea ta a pătruns în sensul cuvântului și l-ai rotunjit după unghiul din care ai privit. ai făcut bine, să știi.
așa este. trupul îngropat în pământ aduce o altă naștere. iată ce bine ai țintit echilibrul.
mulțumesc și te mai aștept.
până devin depărtare o să rămân cu voi pentru a ne bucura împreună
cu toată prietenia, teodor dume,
Pe textul:
„Un posibil echilibru. principiul central al vieții" de Teodor Dume
da, și iarăși DA
iată o scriere selectă, matură în care te ancorezi. flexibilitatea rostirii întărește mesajul
\"crizantemele
culori scurse din vară -
liniștea toamnei\"
aprecieri, eugene
cu prietenie,
teodor dume,
Pe textul:
„simboluri deturnate" de eugen pohontu
și împlinește prin lejeritatea discursului, sinceritate și acuratețea întregului
\"și ne vom asemăna atât de tare încât...
de atâta sete uneori
mi se lungesc mâinile
dincolo de iarnă
până în inima ninsorilor\"
citit cu plăcere
cititor 11
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„la noapte vom topi sângele ninsorilor" de cezara răducu
da, un poem al meditației despre viață și moarte
mulțumesc mult de oprire și semn
eugene,
mi-a fost dor de trecerea ta care lasă urme de prietenie.
mulțumesc
domnule george,
trecerea d-voastră onorează și încântă cuvântul. mă bucur mult de semn.da, mereu greșesc și trebuie să recunosc. am corectat.mulțumesc de oprire și corectură . vă aștept cu drag
trecătorilor prin pagina mea, bucurie, sănătate și multă liniște,
teodor dume,
Pe textul:
„viața un adaos de rutină" de Teodor Dume
Alexandra Emilia Bucur
Doru Emanuel Iconar
am fost, sunt și voi fi alături de voi
cu inima, sufletul și cu gândul
felicitări pentru reușita voastră și multe mulțumiri pentru fărâma de frumos dăruită agonicilor
sunt (suntem) mândri de voi
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„Concursul Național de Poezie Ana Il" de Adrian Munteanu
\"un bărbat care
mă-ncepea de la părul scurt violet
până la inimă
avea timp să moară.\"
ai spus totul, ioana
și în tăcere
cu sinceritate,
teodor dume,
Pe textul:
„El ma-ncepea de la parul scurt violet" de Ioana Geier
